CURTEA DE ARGEȘ

  Când spui Curtea de Argeș gândul ne  zboară la mănăstirea meșterului Manole.

          În acest articol  povestim despre o ieșeală cu amicii din  ClubChevrolet.ro   😛

 Un weekend perfect alături de o gașcă de oameni frumoși.  În program printre altele a fost și un traseu de plimbare până la  Vidraru  și  Bâlea.

Distracția a fost la ea “acasă”.  Adică la PENSIUNEA BELVEDERE  din CORBENI.

– gazda super, condiții excelente pentru distracție, ne-am bucurat și în jurul unui foc de tabără și am savurat bucate delicioase,

– cazarea la prețuri acceptabile,

-posibilitatea de a  face grătar, foișor, foc de tabără din partea gazdelor,

Una din opriri a fost la  MĂNĂSTIREA CURTEA DE ARGEȘ, un loc foarte drag și special pentru noi.

În biserică  odihnesc rămășițele pământești ale Regilor Ferdinand și Carol I, precum și ale reginelor Elisabeta și Maria.

 Se spune că locul unde a fost zidită  Ana lui Manole este însemnat cu o pecete roșie, este vizibil oricui.

          În Mănăstirea Curtea de Argeș se găsesc  moaștele Sfintei Filofteia, părți din moaștele Sfinților Serghie, Vach și a Muceniței Tatiana se mai găsește și Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.

         Un lucru deranjant este că la intrare, pe hol, sunt tarabele cu obiecte bisericești, suveniruri. Poate era mai bine să fie organizat acel “târg” undeva în exterior astfel se evita aglomerația.

Imagini de la CURTEA DOMNEASCĂ.

Programul de vizitare la Curtea Domneasca: 8: 00- 18:00

          În biserica Domnească  Sf. Nicolaie  se află singura pictură din lume  cu Fecioara Maria  însărcinată. Pictura foarte veche impresionează pe oricine intră în biserică. În unele locuri se pot observa chiar și 3-4 straturi de pictură.
În biserică  se păstrează mormântul lui Radu I Basarab expus sub sticlă, aici putând fi văzute câteva resturi din veșmântul feudal cu ornamente de aur și pietre prețioase.

          În Curtea de Argeș mai puteți vizita și Muzeul Municipal Curtea de Argeș.  Noi l-am vizitat  în 2010. Foarte interesant cu un ghid tare povestitor.

          Muzeul este organizat în doua expoziții de bază, cu două secții distincte: istorie și etnografie, cât și loc de expunere.

Program de vizitare   muzeu -zilnic între orele 9:00-16:00 
–  luni – închis
–  Str. Negru Vodă Nr.2 lângă Curtea Domnească.

Info: —–sursa- românianmonasteries.

           Situată la capătul unui bulevard cu tei bătrâni de sute de ani, Mănăstirea Curtea de Argeș este cel mai important loc de pelerinaj și rugăciune din județul Argeș, având hramul “Adormirea Maicii Domnului“.

          Ctitorită în vremea domnitorului Neagoe Basarab, între 1512 – 1517, mănăstirea este parte a celei mai celebre legende românești: “Legenda Meșterului Manole“. Cunoscută și drept Biserica Episcopală, deoarece a fost scaun episcopal între  1739 și 1748, lăcașul de cult are o lungime de 18 metri, o lățime de 10 metri și înălțimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul și pronaosul nu sunt despărțite cu o ușă, ci doar de un chenar de ușă montat între două coloane.

          De-a lungul timpului a fost supusă la mai multe lucrări de restaurare. Forma actuală a fost dată de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de refacere au fost terminate în anul 1885 iar biserica a fost sfințită la 12 octombrie 1886.

          În interior atrage atenția atât pictura murală în ulei executată de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, grupul celor 12 coloane reprezentând pe cei 12 Apostoli.

          Izvoarele istorice spun că la Curtea de Argeș a avut loc canonizarea, la 16 august 1517, a Sfântului Ierarh Nifon (+1508), Patriarh al Constantinopolului și Mitropolit al Munteniei (1500-1505). De aici, moaștele sale, așezate într-un sicriu de argint, placat cu aur, au fost trimise la Mănăstirea Dioniseu-Athos. Tot în acest lăcaș s-a refugiat Sfântul Cuvios Martir Sofronie de la Cioara, unul dintre apărătorii credinței ortodoxe din Transilvania.

Legende

          “Legenda Meșterului Manole” de care este legat numele mănăstirii Curtea de Argeș spune că domnitorul tocmise pe cei mai mari meșteri pentru a ridica lăcașul de cult. Dar, ceea ce ei construiau ziua, se dărâma noaptea. Într-o noapte, Manole a visat ca dacă-și zidește soția în unul din ziduri, construcția va rezista. A doua zi, când nevasta sa Ana a venit să-i aducă de mâncare, Manole a zidit-o pe latura sudică. Când totul a fost gata, Neagoe Basarab a rămas impresionat de frumusețea Mănăstirii, a poruncit slujitorilor să ia scările care duceau la acoperiș pentru ca meșterii să nu mai poată coborî și să facă altă biserică mai frumoasă. Atunci, Manole și-a făcut aripi din sită ca să zboare, dar s-a prăbușit. Se spune că în locul unde a atins pământul a ieșit un izvor care reprezinta lacrimile lui Manole. De altfel, izvorul se află chiar în apropierea Mănăstirii- fântâna.

           O altă legendă se referă la moaștele Sfintei Filofteia, o fetiță  de 12 ani, care sunt depuse în paraclisul Mănăstirii. Se spune că, fetița mergea cu mâncare la muncitorii angajați de tatăl său. Într-o zi, însă, ea a dăruit mâncarea cerșetorilor întâlniți pe drum. Atunci, tatăl a ucis-o cu o lovitură de topor. Corpul fetiței nu a putut fi ridicat de jos decât în momentul în care a fost pomenit numele Mănăstirii Curtea de Argeș. Din acest motiv, preoții au hotărât să ducă moaștele la această mănăstire.

Curtea Domnească.

          În centrul oraşului se văd rămăşiţele Curţii Domneşti, din secolul XIII. Incinta patrulateră este înconjurată de ziduri de piatră. Din construcţiile de odinioară se mai văd două pivniţe de case domneşti. Săpăturile arheologice au confirmat că a fost construită în stilul vechilor case ţărăneşti cu subsol, parter, şi cu pridvor. Casa dinspre nord a fost locuinţa voievodului Neagoe Basarab, iar a doua lui Basarab I. Curtea domnească a fost refăcută în jurul anului 1330, când în imediata vecinătate s-a construit şi Biserica domnească.

           Biserica Domnească  Sf. Nicolae -secolul XIII, a fost o construcţie pe plan de cruce liberă care a fost înlocuită în 1352  de o ctitorie a lui Basarab I, singurul monument religios de mare amploare care s-a păstrat în Ţara Românească din secolul al XIV-lea.

          Planul său aparţine tipului „cruce greacă înscrisă“, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri rămâne îngust şi este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare şi are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiţi sub forma unei cruci “greceşti” cu braţe egale. Boltirea este susţinută de patru stâlpi de secţiune pătrată din mijlocul naosului, peste care se înalţă o turlă monumentală. Pictura murală a bisericii datează în mare parte din vremea lui Vlaicu Voda  (1364- 1366),  aparţinând stilului paleolog, dar s-au păstrat şi fragmente de frescă din secolul XVIII. Aspectul exterior este dominat de zidăria aparentă cu piatră de râu şi cărămidă, cu rosturi de mortar sclivisit. Biserica a servit mult timp ca necropolă domnitorilor munteni, ea adăposteşte de pildă mormântul lui Vlaicu  Voda şi a fost renovată în secolul XVIII. Din această perioadă datează ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor. În mormântul lui Vlaicu Voda  s-au găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului XIV, printre care şi „paftaua de la Argeş.

Curtea de Argeș poate fi o excelentă  destinație de weekend.

*imagini din septembrie 2011

Share Button

Comments (2)

  1. maria

    Este o destinatie frumoasa dar pacat ca gara arata in conditii de nedescris si este inchisa.

    Reply
    1. HoinariRomani (Post author)

      Multumim pentru informatii, nu am fost cu trenul spre Arges si nu stiam starea de functionare sau conditiile din gara.

      Reply

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.