Lemnul cântă la Reghin

     

           Nu te-ai gândi ca într-un orășel precum Reghinul  ai să întâlnești oameni care fac ca lemnul să cânte. O fac cu pasiune, cu dăruire și cu credință că ce rezultă din mâinile lor încântă auzul la mii de spectatori iar maestrul corzilor își pune în valoare talentul.

         În primul Castle Break am avut șansa să ajungem la Reghin chiar la  un Atelier al  lutierilor.  Am pășit în atelier cu urechile ciulite să aflăm cât mai multe informații despre confecționarea  instrumentelor cu corzi. În aer se simțea mirosul înțepător de lemn,  pe sus, agățate ca niște rufe la uscat stăteau câteva viori în diferite stadii de lucru. Ne-am întâlnit chiar cu cel care meșterește instrumentele, ne-a povestit cum transformă lemnul de paltin în instrumente muzicale. L-am ascultat cântând la chitară și la  contrabas, meșterite chiar de mâna lui.

          Cu instrumentele de la Reghin au fost  dotate  filarmonici întregi din Germania sau America, dar până să ajungă în mâinile marilor muzicieni au fost nevoie de sute de ore de muncă.

300 ore de muncă pentru o vioară
Se poate spune că o vioară crește la fel de greu ca un om până când ajunge la maturitate și e capabilă să stea pe “picioarele” ei. La un produs de serie, trebuie să se  muncească  la el 50 de ore în decursul a trei luni. Instrumentul nu trece pe bandă rulantă de la o operațiune la alta. Lemnul trebuie lăsat să se “odihnească” între diversele manevre de construcție, de la “nașterea” componentelor până la asamblarea lor, trecând apoi prin asigurarea rezistentei cu un fileu din furnir care leagă cutia de rezonanță. Apoi  urmează lăcuirea cu până la 15 straturi de rășini naturale. Mai lunga e “incubația” unei viori de maestru, pentru care sunt necesare 300 ore de muncă de-a lungul unui an. La care se mai adaugă încă cinci ani în care lemnul trebuie lăsat la uscare naturală. Abia atunci vioara devine, în sfârșit, partenera unui muzician, pe scenă.

Gyorke Francisc este lutierul pe care l-am vizitat noi, el a fost premiat la Concursul Internațional de Lutierie, obținând locul 2 la secțiunea violă.

 Pe 20 iulie 2013 am vizitat atelierul lutierului.

Share Button

Comments (2)

  1. hailabord

    Felicitari pentru prima fraza, m-a captivat sa citesc mai departe, iar informatiile au fost pe masura asteptarilor. Este un muzeu mai inedit si sigur merita vizitat. Ultima data cand am ajuns la Reghin, am vazut o sinagoga de inchiriat, dar ramane pe viitor sa ajung si aici 🙂

    Reply
    1. HoinariRomani (Post author)

      Mulțumim, este un muzeu activ, merită să faci o vizită la un astfel de atelier.
      Informațiile curg că nu ai timp să notezi, iar astfel de oameni sunt tare fericiți când au vizitatori.

      Reply

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.