Palatul Postelnicului Constantin Cantacuzino

          În vânătoarea noastră după conace, castele și palate  am ajuns și la Filipești Târg la ruinele unui fost palat, chiar în centrul satului.


Întâi am făcut o căutare pe hartă a conacelor din jurul Bucureștiului și am găsit câteva… adică mai multe despre care o să vorbim pe rând.

          Palatul din centrul Filipeștilor de Târg este o construcție din secolul XVII, 1633-1653, reședință a bogatului postelnic al domnitorului Matei Basarab. Din păcate, astăzi s-au păstrat doar o parte din ziduri și beciul.  Ruina reprezintă “atracția” satului, în jurul ei fiind amenajat și un părculeț.  Astfel presupunem că terenul se află în administrarea primăriei. În fața palatului au fost montate și reflectoare probabil pentru a-i spori atractivitatea și pe timpul nopții. Se spune că zidurile palatului erau străbătute de ferestre, cu un pridvor proeminent, de zid închis, fără stâlpi şi cu beciuri adânci, boltite.  Beciul se poate observa și astăzi. Palatul avea și o baie elegantă din marmură, apa fiind adusă din râul Prahova – relatează   Paul de Alep, însoţitorul Patriarhului Macarie de Antiohia în călătoriile sale prin Ţările Române, între anii 1653-1656, în cronicile  sale. Palatul rămâne moştenire lui Constantin Cantacuzino – Stolnicul (1640-1716) de la tatăl său care moare în 1663.  Poliglot şi mare învăţat, Constantin Cantacuzino, studiase la Constantinopole şi Padova, călătorește mult în Austria, Italia, Creta, Polonia şi Turcia. La moartea fratelui său Şerban (1688) i se propune domnia Ţării Româneşti, pe care însă stolnicul o refuză în favoarea nepotului său, Constantin Brâncoveanu, al cărui prim sfetnic a fost şi pe care, după cum glăsuia cronica, vel logofătul Radu Greceanu l-a primit în vizită în palatul său din Filipeştii de Târg, în 1705.

          După scurta domnie a fiului său, Ştefan Cantacuzino (1714-1715), a venit  voievod Nicolae Mavrocordat, fostul domn al Moldovei, iar boierii care-l sprijineau pe acesta au venit cu gânduri negre împotriva lui Ştefan, iar turcii hotărâră spânzurarea fostului domn şi a tatălui său la 7 iunie 1716. Moartea stolnicului şi a fiului său a însemnat şi distrugerea reşedinţei vestitului cărturar umanist şi transferarea unei părţi a acesteia la celebra Mănăstire Văcăreşti. Palatul, trecut în moştenirea familiei, suferă mari distrugeri la cutremurile din anii 1787 şi 1789, fără a mai fi însă restaurat, iar vitregia vremurilor a desăvârşit distrugerea.

Alte obiective din apropiere

– Conacul Pană Filipescu – pe la care a trecut și Nicolae Bălcescu.

– Biserica Adormirea Maicii Domnului, (Mărginenii de Jos) lăcaș pictat de Nicolae Grigorescu.

– Palatul Cantacuzino sau Micul Trianon Loc. Florești

– Casele Matei și Toma Cantacuzino– Filipeștii de Pădure

  Coordonate GPS:  44°58’40″N   25°47’28″E

Informațiile  sunt din “Istoria Țării Românești ” C. Cantacuzino – care a început să fie scrisă  chiar între zidurile palatului de la Filipești.

La Filipești Târg am ajuns pe 6 octombrie 2013.

Share Button

4 Replies to “Palatul Postelnicului Constantin Cantacuzino”

  1. Floare

    Buna ziua, eu locuiesc in satul Filipestii de Târg si, aceste imagini sunt foarte frumoase si sunt din prezent. Va multumesc ca satul nostru apare si pe internet. La revedere!!!

    Reply
    1. HoinariRomani Post author

      Bună ziua!!
      Bun venit pe blog și mulțumim că ne urmăriți!! Mergem pe urmele istoriei, poveștilor și prin locurile care au ceva de spus, așa am ajuns și la Filipeștii de Târg.
      Vă mai așteptăm pe aici!

      Reply
    2. zoz

      Să se facă ceva ca rad si cainii… Acolo s-au intamplat lucruri demne de dramele lui shakespeare si este last sa se risipeasca !!!…

      Reply
      1. HoinariRomani Post author

        Noi doar menționăm monumentele, locurile cu o istorie în spate. Nu avem puterea de a le readuce la viață.

        Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.