Târgoviște

          Am făcut cunoștință cu orașul Târgoviște de mai multe ori și de fiecare dată am descoperit cel puțin un loc interesant.

          În una din vizitele din fosta capitală  a Țării Românești am străbătut câteva străduțe la pas. Ce am vizitat împărtășim cu tine acum.

         Prima dată am  vizitat Grădina Zoologică care se află în Parcul Chindiei. Și dacă tot ne aflam în parc am făcut și o scurtă plimbare prin el.  Am descoperit cele 33 de statui ale celor 33 de voievozi care s-au perindat în Târgoviște. Parcul bine îngrijit  fotogenic la final de toamnă.

         Cum CURTEA DOMNEASCĂ o vizitasem mai demult am luat orașul la pas să-i admirăm arhitectura în speranța că vom descoperi lucruri și lucrări captivante. Noi credem că în puținul timp petrecut hai-hui prin oraș am găsit câteva construcții ce merită amintite. Este posibil să fi trecut pe lângă unele monumente și noi să nu le fi observat. Dar nu-i nimic mai revenim în Târgoviște că ne place!!   🙂

          Am ajuns în  Parcul Mitropoliei la Biserica Mitropoliei, al cărui nume provine de la Mitropolia Târgoviştei. Parcul poate fi parcurs de la un cap la altul în 5 minute, dar Mitropolia este un loc în care trebuie să te oprești momente bune, iar dacă ai noroc și prinzi corul cântând…îți spunem sigur că nu vei pleca repede din biserică. Arhitectura şi poziţionarea acesteia dau un farmec aparte Cetăţii şi reprezintă o mare parte din istoria Țării Româneşti. Se poate vizita gratuit și nu trebuie să o ratezi. Povestea ei începe în secolul XVI când Neagoie Basarab a  hotărât mutarea mitropoliei de la Curtea de Argeş la Târgovişte. Se spune că mitropolia veche era cea mai frumoasă din tot orașul Târgoviște până la neinspirata sa dărâmare din 1889, pe locul ei construindu-se actuala  biserică după planurile arhitectului Lecomte du Nouy.

        Vestita Mitropolie din Târgoviște a rămas vie prin picturi, desene însă istoricii nu s-au putut pune de acord dacă vechea mitropolie a fost construită pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân sau în timpul domniei lui Radu cel Mare, dar nu este terminată nici în timpul domniei acestuia. Sigur este faptul că mitropolitul Nifon a cerut lui Radu cel Mare mutarea mitropoliei Ţării Româneşti la Târgovişte, dar aceasta nu a avut timp şi nici voinţă să o clădească.

        Neagoe Basarab contribuie la construirea bisericii fiind ctitorul vechii mitropolii, însă nu reușește să o termine după cum spune pisania din limba slavă  “ nu a săvârşit lucrarea” deoarece a murit. În 1517 s-a făcut “tocmeala” “ca de acum înainte niciodată, în veci, în Argeş să nu mai fie mitropolie,  ci să fie mănăstire şi arhimandrie, iar în Târgovişte să fie mitropolia stătătoare, cum s-au aşezat” .

        Sfinţirea catedralei Mitropoliei din Târgovişte s-a făcut la 17 mai 1520, de Înălţarea Domnului care a fost şi hramul bisericii. Sărbătoarea a fost menţionată într-o scrisoare a lui Neagoe Basarab către braşoveni, din 26 aprilie 1520, prin care-i invita să participe la eveniment împreună cu toată ţara.

         Unul dintre urmaşii lui Neagoe Basarab, Radu Paisie (1535 – 1545) văzând “că de multă vreme stă nesăvârşită această sfântă casă” a continuat zidirea şi a acoperit mitropolia cu plumb şi a înfrumuseţat-o. Lucrările au luat sfârșit, conform pisaniei la 20 septembrie 1537 .

        Dar, o dată cu domnia lui Mircea Ciobanu şi înfeudarea ţării de către turci,  Târgovişte redevine al doilea oraş al ţării. Soarta sa se schimbă în urma venirii la tron a lui Petru Cercel (1583 – 1585) La 13 ianuarie 1585, Petru cel Tânăr, fiul lui Mircea Ciobanu „miluise” pe Dumitru zidaru „pentru buna şi dreapta slujbă ce a slujit şi a muncit şi a dres şi a acoperit cu plumb mitropolia din oraşul Târgovişte” . Acoperişul de plumb al bisericii mitropoliei a existat până la 1821.

         La sfârşitul secolului al XVI-lea  turcii au ocupat temporar oraşul Târgovişte, în timpul luptelor cu Mihai Viteazul. Oştile lui Sinan Paşa au pustiit în 1595 o parte a oraşului. Au transformat biserica Mitropoliei în moschee, dar nu i-au adus mari stricăciuni, deoarece aceasta redevenise mitropolie în vremea domniei lui Radu Şerban care-şi îngroapă aici pe mama sa şi un fiu .

         Se produc stricăciuni  la mitropolie în incursiunile oştilor lui Gabriel Báthory în iarna anului 1610 – 1611, când aceştia jefuiesc de odoare mai multe biserici din zona Târgoviştei, inclusiv Mitropolia.

         Odată cu domnia lui Matei Basarab, apar și vremurile mai bune care a fost un important ctitor în Târgovişte, ca şi înaintaşul său Neagoe Basarab.  În timpul lui Matei Basarab la mitropolia din Târgovişte a funcţionat tipografia domnească. Aici au fost tipărite o mulţime de cărţi printre care Pravila cea mare sau Îndreptare legii din 1652.

         Mitropolia Ţării Româneşti a fost la Târgoviște din 1520 până în 1668, când după moartea Mitropolitului Ştefan, mitropolia s-a mutat la Bucureşti. Mutarea Mitropoliei s-a făcut sub Radu Leon-Vodă şi Mitropolitul Theodosie, cu toate că curtea domnească fusese mutată la Bucureşti din timpul lui Mircea Ciobanu.

         Mitropolia a avut o perioadă de strălucire în epoca lui Matei Basarab (1632 – 1654) şi apoi a lui Constantin Brâncoveanu. Descrierea, din 1653, a lui Paul de Alep arată frumuseţea bisericii mitropoliei „.. e prea frumoasa biserică ce nu-şi are pereche în aceste regiuni, afară numai de biserica mitropolitană a Cazacilor, amândouă fiind zidite după modelul Sfintei Sofii, înalte, vase, sprijinite pe mai multe coloane, foarte impozante. Ea se împarte în trei secţiuni: întâia e nartexul exterior foarte spaţios şi cu mai multe cupole, de aici a doua uşă, întri într-un alt nartex”.

         Povestea mândrei biserici mitropolitane continuă şi după mutarea mitropoliei la Bucureşti, dar treptat toate aceste frumuseţi descrise de călătorii străini sunt neglijate şi ajung să se ruineze.

          În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în anul 1707, Mitropolitul Theodosie renovează vechea mitropolie, după cum spune pisania de la 1709 care aminteşte şi de lucrările făcute în acel an de către Ianache Văcărescu, mare paharnic.  Cu acest prilej este construit şi pridvorul brâncovenesc cu stâlpi frumoşi de piatră la intrarea în biserică, dărâmat  mai târziu împreună cu biserica.

         Antim Ivireanu reînfiinţează tipografia de aici, iar între 1709 şi 1715 se tipăresc cărţi pentru slujbe, dar şi cărţi de doctrină în limbile greacă şi română.

          În timpul războiului ruso-austro-turc din anii 1736 – 1739, boierii şi-au ascuns averile în tainiţa mitropoliei şi turcii au ars oraşul şi au spart zidurile Mitropoliei şi curtea domnească, în iunie 1737.

          La sfârşitul secolului al XVIII-lea pentru a nu se prăbuşi zidurile bisericii, mitropolitul Dosithei a făcut reparaţii „preînnoind împrejurimile acestei mitropolii Târgovişte, care ajunseseră în dărăpănare” .

         În 1821, ostaşii lui Alexandru Ipsilanti au luat acoperişul de plumb al bisericii pentru a face gloanţe, astfel ploile i-au stricat bolţile şi picturile. După unele mărturii, Tudor Vladimirescu a fost ucis chiar în curtea mitropoliei.

         În 1823, biserica a fost acoperită cu tinichea din strădania lui Alexe staroste cu banii luaţi de pe două moşii ale mitropoliei

          La cutremurul din 1838 s-au produs mari stricăciuni, s-au dărâmat clădirile din jur, dar şi biserica şi clopotniţa au avut de suferit. Bolta altarului s-a crăpat, pereţii bolţilor bisericii erau despicaţi, tencuiala căzută, amvonul era crăpat.

         Aflată într-o stare jalnică, vechea mitropolie şi-a continuat povestea tristă. Așa a apărut ideea dărâmării acestei biserici. Ideea i-a aparţinut lui Ioan Schlatter, arhitect mănăstiresc. S-a încercat în mai multe rânduri salvarea frumoasei biserici, s-au făcut petiții de către orășeni la Ministerul Cultelor și Parlamentului în 1868, 1870, 1871, 1872, 1875.

         În 1881, sub ministeriatul lui V.A. Ureche o delegaţie compusă din Slavici şi arhitectul Mandrea, vizitară Mitropolia. O găsiră aşa cum se prezenta în urma deselor stricăciuni şi restaurări: prea lungă şi cu unitatea ei arhitectonică pierdută.

         La doar câţiva ani după raportul lui Slavici, s-a luat hotărârea dărâmării bisericii şi construcţiei uneia noi.

         Biserica Mitropoliei construită de Lecomte de Nouy are planul bizantin în formă de cruce greacă înscrisă. La întretăierea celor două braţe ale crucii se înalţă turla naosului, cu 12 laturi şi 12 ferestre. Altarul are o absidă mare în axul longitudinal şi două abside alăturate servind de proscomidie şi diacomicon. Sculptura în lemn, la tâmplă este bogat aurită. Pictura actualei mitropolii este în stil neobizantin pe fond aurit.

            Lucrările la această nouă biserică au durat până în anul 1933, peste patruzeci de ani, biserica fiind sfinţită în anul 1933.

            Nicolae Iorga vizitând oraşul, la începutul secolului XX spunea despre mitropolie că era total refăcută, cu pridvorul ei aşezat pe şase stâlpi, cu turnul unic, prea subţire, ridicat pe o temelie înaltă.

         Aici se găsește racla cu moaștele Sfântului Nifon. Din fosta mitropolie se mai păstrează o icoană de argint aurit cu capul Maicii  Domnului și un epitaf din 1828 lucrat în pluș roșu cu mătase și fir.

         În jurul actualei biserici se pot observa ruine ale vechii așezări.  

         Plimbându-ne prin Centrul Vechi al orașului Târgoviște, ce se dorește a semăna puțin cu una din străzile vechi din centrul istoric al Bucureștiului, nu am putut să nu observăm clădirile vechi renovate  care aproape fiecare găzduiesc la parter câte o cafenea sau restaurant. Am lăsat în urmă agitația de duminică din centrul vechi și ne-am îndreptat câtre primărie.

         Atât Primăria cât și Muzeul Județean de Artă  funcționează în clădiri asemănătoare datând din perioada La Belle Époque. Ambele construcții din Târgoviște sunt opera arhitectului  Giovanni Baldassare Vignossa   și a artistului decorator Giovanni Battista del Basso. Aceștia au fost parte din cel de al “doilea val” de constructori, arhitecți și artiști italieni activi în țară.  “Primul val” de italieni (venețieni în special) a fost activ la sfârșitul sec. 17 – începutul sec. 18, în timpul domniei lui  Constantin Brâncoveanu, contribuind la fundamentarea stilului brâncovenesc, precursor și sursă de inspirație al celui neoromânesc din perioada modernă. Un al “treilea val” s-a desfășurat în perioada interbelica, când se simte influiența arhitecturii Art Deco a Bucureștiului și în restul țării.  Printre elementele decorative ale clădirii primăriei se poate observa tema rozei vânturilor (un detaliu arhitectural ornamental rar folosit în România) de pe vârful turnului, o balenă cu o coroană pe cap, care face un contrast captivant cu mediul acestui oraș situat la poalele Carpaților Meridionali, foarte departe de mări și oceane.

        Muzeul de Artă– înființat în 1991.

         În parcul din fața primăriei se află statuia lui Constantin Brâncoveanu cu fii săi.

În centru vechi se găsește Biserica Medievală Sf. Gheorghe, care la momentul vizitelor noastre era acoperită de schele fiind în renovare.  Bisericuţa (de doar 17 m, iniţial), cu plan în formă de navă, cu o turlă-clopotniţă înaltă pe pronaos, a fost ridicată în chiar primii ani ai domniei ilustrului cărturar şi preacucernicului voievod Neagoe Basarab (1512-1521) , pe atunci într-un perimetru situat la aproximativ un kilometru de ieşirea din Cetatea medievală.

         Muzeul de Istorie, l-am vizitat în 2011. Este deschis din 1986 și funcționează în clădirea fostului “Palat de Justiţie”. Printre exponate sunt  dovezi materiale şi spirituale ale existenţei populaţiei geto-dacice, ceramică şi figurine neolitice, tezaurul de monede de argint thassiene şi macedonene din secolele II şi I îHr. de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca, obiecte de podoabă. Sunt evidenţiate apariţia şi formarea statelor feudale româneşti, se realizează o scurtă incursiune în formarea statului feudal Ţara Românească şi se continuă cu alegerea Târgoviştei drept reşedinţă voivodală, de către Mircea cel Bătrân.

         Domnii de seamă a Tării Românești,  au rezervat un spațiu special în muzeu,  Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, sunt ilustrați prin obiecte de artă decorativă frescă brâncovenească, carte veche, xilogravuri lapidariu provenit dela Palatul Potlogi care demonstrază efortul depus de către voievozi pentru dezvoltarea culturii medievale.

         O altă sală este rezervată revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu, unde se găsesc documente, arme, uniforme, artă plastică. Se mai poate vizita și o secțiune despre Unirea Țărilor Române sub Alexandru Ioan Cuza, aici se pot vedea obiecte și documente personale ale domnitorului.

         Mai este reprezentat și războiul de independență prin documente, arme, costume, etc.
În muzeu fotografiatul este interzis.
         Mănăstirea Stelea-  construită în sec XVI de către domnitorul Vasile Lupu al Moldovei, pentru a marca pacea cu Matei Basarab, domnul Țării Românești. Cu această ocazie Matei Basarab construiește Mănăstirea Soveja.
         
          Biserica Sfânta Vineri  ctitorită de  Vlad Călugărul și soția sa Smaranda, singurul monument cunoscut până în prezent în arhitectura Țării Românești datând de la mijlocul sec. XV care s-a păstrat în forma originală. Aflată lângă cele două rânduri de ziduri ale fortificației, biserica adăpostește în pronaos mormântul Doamnei Bălașa – soția voievodului Constantin Șerban.
        Biserica Domnească -ctitorie a lui Petru Cercel
         Muzeul de Poliţie merită văzut,  ţinându-se cont de faptul că este singurul de acest gen din ţară.  Încă un motiv să mai mergem încă odată la Târgoviște…
         Și ce am mai surprins prin obiectivul aparatului foto…câteva case în stil mixt Mic Paris și neoromânesc.

         Nu mai sta pe gânduri și vizitează capitala limbii române moderne, mergi pe urmele celor 33 de voievozi care au avut scaunul de domnie la Târgoviște, mergi și descoperă un loc plin de povești și istorie.

* Info: -Târgoviştea şi monumentele sale de  Nicolae Stoicescu şi Cristian Moisescu

            -Monastirile şi Bisericile din România cu mici notiţe istorice şi gravuri  de Constantin Şt. Bilciurescu.

 

Share Button

4 Replies to “Târgoviște”

  1. Pingback: Redescopera Moreni, Dambovita

  2. Gianina

    Pfuu,fusese la Targoviste si eu n-am stiut…asa reuseam sa va intalnesc…poate data viitoare facem impreuna un tur sau la alte locuri ce nu le-ati vazut.
    In cladirea actualului Muzeu de arta a functionat Judecatoria pe vremuri si Biblioteca Judeteana pe vremea dictatorului..Ati intrat in muzeu?
    Si cladirea primariei e faina la interior.
    Din seria cladirilor pozate,prima este Palatul Postei(realizat de Cerchez dupa proiectul lui Clavel) si ultima a” Teatrului pentru tineret Mihai Popescu”.
    Imi cer scuze ca am intervenit asa,probabil stiati deja.
    Week-end placut!

    Reply
    1. HoinariRomani Post author

      Poți interveni ori de câte ori simți nevoia, orice informație este cu folos.
      Urmărește-ne pe facebook, poate se nimerește să facem ieșiri împreună 🙂

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.