Biserica cu trei altare

 

          Se întâmplă ca uneori să nu fim nevoiți să străbatem țara în lung și-n lat pentru a găsi un loc  liniştit, frumos, cu istorie în spate şi tihnă în jur.


Un astfel de loc este Mănăstirea Samurcășești – Ciorogârla, după ce am trecut de poartă dincolo de zidurile groase ce o înconjoară am pășit într-un colț de rai. Nici nu știam ce să admirăm pentru prima dată, gazonul tăiat englezește, aleile  garnisite cu flori și băncuțe sau impunătoarea biserică înconjurată de chilii.

          La prima vedere am crezut  că am ajuns pe meleaguri Vâlcene pentru că seamănă izbitor de mult la arhitectură cu unele mănăstiri construite în stil brâncovenesc. Și da, mănăstirea este construită în Stil arhitectural Brâncovenesc dar de-a lungul anilor a suferit diferite transformări.

         Mănăstirea a fost ctitorită de vornicul Constantin Samurcaș  în 1808, boierul era căsătorit cu Zinca Vrânceanu, stră-nepoata lui Constantin Brâncoveanu, şi deţinea averi impresionante. Biserica a fost pictată atunci de Gh. Tattarescu.

         La cutremurul din 1940 a fost afectată, nemaiputând fi reparată. La scurt timp Teodor Ciurea, prefect de Ilfov în guvernul Antonescu oferă ajutor maicilor de aici și se apucă de construit pe locul fostei biserici, el a început construcţia bisericii de astăzi, care păstrează forma iniţială, cu 3 altare.

         Pictura actuală a fost realizată în frescă şi ceramică între anii 1951-1953, de pictorul Gh. Popescu. Din pictura bisericii vechi făcută de Gh. Tattarescu s-au păstrat numai două fragmente. Catapeteasma este cea originală de la 1808, sculptată în lemn de tei în stil brâncovenesc.

          Cele trei altare o face să fie o biserică unică în România, altarele au următoarele  hramuri:  Adormirea Maicii Domnului (stânga), Sfânta Cuvioasă Parascheva (dreapta) şi Sfânta Treime (altarul principal). Pridvorul este mărginit de coloane rotate de cărămidă, plus picturile puțin înfricoșătoare pe peretele din dreapta – flăcările iadului.

         Într-o raclă din argint se găsesc fragmente din sfintele moaște (aduse de la muntele Athos de boierul Samurcaș) ale unor sfinți cum ar fi: Sf. Apostol Andrei, Sf. Arhidiacon Ștefan, Sf. Ierarh loan Gură de Aur, Sf. Ierarh Silvestru, Sf. Mucenic Teodor Tiron, Sf. Mucenic Teodor Stratilat, Sf. Mucenic Ermin. Sf. Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir.

          Lângă biserică se află mormântul poetului Sandu Tzigara-Samurcaş, fiul lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, istoric de artă, etnograf şi muzeolog român. În 1906 acesta fonda Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, instituţie care ulterior avea să devină  Muzeul Ţăranului Român.

          Și dacă tot ai ajuns până aici treci și pe la magazinul cu obiecte bisericeşti, de unde pe lângă cele specifice  poţi cumpăra cozonaci de casă, cornuleţe sau alte bunătăţi proaspete, toate pregătite în bucătăria mănăstirii..  Noi le-am încercat și sunt absolut delicioase. E clar, micul colţ de Rai din Ciorogârla nu doar că arată şi miroase bine, dar are şi gust bun.

          Muzeul  este organizat în una din construcțiile de lângă biserică. Acesta adăpostește obiecte de cult valoroase printre care se află o cruce din lemn îmbrăcată în argint aurit donată de Tudor Vladimirescu. Tot aici sunt expuse  icoane pictate de Gheorghe Tattarescu, veșminte preoțești lucrate cu fir de aur, un epitaf lucrat de Zoe Samurcaș, metanii din chihlimbar,  și alte obiecte folosite de-a lungul timpului în biserică. Aici aflându-se  și depozitul de carte veche al județului Ilfov si Giurgiu.

          Fiind invitați speciali în acea zi la mănăstire am explorat aproape fiecare loc astfel am ajuns și în cimitirul mănăstiri în care sunt înmormântați: Alexandru Beldiman, (fondatorul ziarului Adevărul), actrița de comedie Frosa Sarandi dar chiar și Sofia Heliade fiica lui Ion Heliade-Rădulescu care a fost învățătoare la școală primară înființată la mănăstire pentru copiii din sat dar și pentru fetițele orfane crescute aici la mănăstire.  Tot aici se află și un cenotaf al căpitanului Valter Mărăcineanu, eroul de la Grivița. Desigur și mormintele celor care au slujit de-a lungul timpului la mănăstire.

        În vecinătatea bisericii din cimitir ( biserica cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena)  un brad bătrân își leagănă brațele în vânt și doar păsările mai poposesc pe ale sale ramuri, bradul lui Tudor Vladimirescu. Se spune că atunci când Tudor Vladimirescu venea la mănăstire pentru a se odihni și a cere sfaturi de la boierul Samurcaș, acesta ajutându-l pe Tudor cu arme și bani, un soldat stătea de pază în bradul din spatele bisericii pentru a vedea dacă nu sunt atacați.

Ce s-a mai întâmplat pe la această mănăstire

         La Mănăstirea Ciorogârla  a  funcționat între anii 1864-1875 o școală primară în spiritul tradiției dar și ca urmare a legii instrucțiunii promulgată  de  Alexandru Ioan Cuza.

Pe aici a trecut în  septembrie 1866  regele Carol I, înainte de plecarea  lui la Constantinopol.

În timpul primului război mondial germanii au topit clopotele pentru a face piese de artilerie.

În 1944, osemintele domnitorului  Alexandru Ioan Cuza, în drum spre Curtea de Argeș unde au fost mutate temporar de la Ruginoasa, de teama ocupației rusești, au fost depuse pentru scurtă vreme la mănăstirea Ciorogarla.

           Și această mănăstire are cel puțin o legendă  care spune că pe locul unde s-a clădit biserica a fost o stână de oi şi într-o noapte ciobanul a văzut în vis o oaie cu 3 coarne şi a auzit un glas care i-a spus că pe acest loc să se clădească o biserică. În anul 1808, pe moşia lui din Ciorogârla, vornicul Sămurcaş Constantin zideşte biserica. În scurt timp de la zidire ctitorul moare fără a lăsa vreun  act pentru întreţinerea şi cârmuirea mănăstirii. Abia în 1847 clucerul Alexandru, nepot de frate şi fiu adoptiv al vornicului, asigură mănăstirii 6 ha vatră şi pământ în jurul ei, întocmind şi reguli de administraţie.

           După atâtea informații savuroase ne-am răsfățat papilele gustative, mai întâi cu struguri parfumați, apoi am dat iama prin livadă la prune și  mere. Ziua la mănăstire a luat sfârșit într-un foișor la masă, cu bucate gustoase, alături  de  maica stareță Lucia și părintele paroh. Desigur continuând poveștile despre munca „albinuțelor” de la mănăstire.

Vizitează și tu acest loc liniștit plin de istorie!!

Cum se ajunge la Mănăstirea Ciorogârla:

-Din  autostrada București – Pitești, spre comuna Ciorogârla, pe Drumul Județean 401 – strada Ana Ipătescu, nr. 53.

-sau cu maxi-taxi 458

imagini din septembrie 2013

Share Button

4 thoughts on “Biserica cu trei altare

  1. Daniela Zaharia

    Cine este – totuși – Zianca Samurcaș, pe al cărei mormânt se află scris Zianca Samurcaș ot Brâncoveanu? Sunt descendentă din familia Samurcășeștilor… pe linie maternă și am avut multe Zianca, Zinca, înclusiv bunica dinspre mamă a mamei mele, numită Zinca Samurcaș…

    Reply
    1. HoinariRomani Post author

      Bună!
      Zinca era soția lui Constantin Samurcaș, boierul care a ctitorit biserica în 1808. Iar Brâncoveanu apare deoarece a fost stră-stră nepoata lui Constantin Brâncoveanu.
      Urmărește arborele genealogic Samurcaș

      Reply
  2. Constantin Lipoveschi

    Avem si alte biserici cu trei altare ?
    In Ucraina aproape toate bisericile au trei altare.
    Doamne ajuta !

    Reply
    1. HoinariRomani Post author

      Noi nu am ajuns să vizităm și alte biserici cu 3 altare din România. Din ce am citit nu ar mai exista alta, la noi, care să aibă trei altare.
      Doamne ajută!!

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *