O mănăstire cu trei ctitori, Mănăstirea Viforâta

         Curioși să  aflăm de unde îi vine numele și îndemnați de o cititoare a blogului am purces la drum prin satele din jurul fostei cetăţi de scaun a voievozilor munteni, pe urmele ctitoriilor lor. Asfel am ajuns la Mănăstirea Viforâta aproape de apusul soarelui în zi de sărbătoare, când lumea satului abia dacă se mai zărea pe ulițe.


       Mănăstirea este  în satul Viforâta la doar 5  km de Târgoviște, viețuitoarele ei fiind măicuțe și datează din sec. XV având printre ctitori pe Matei Înecatul (Vlad Vodă al V-lea) fiul lui Radu cel Mare. Mai târziu  în 1635 este refăcută din temelii de Matei Basarab.  Ulterior și  Constantin Brâncoveanu  a făcut modificări în înfățișarea ei.

          Numeroasele cutremure distrug parțial mănăstirea fiind însă refăcută de fiecare dată.  Logofătul Mitropoliei, Nicolae, a contribuit la refacerea ei după cutremurul din 1802. După cutremurul din 10 noiembrie 1940  a fost reconstruit turnul clopotniță, chiliile a fost introdusă electricitatea s-a făcut alimentarea cu apă potabilă și gaze naturale, toate acestea au luat sfârșit în 1962. Până în anul 1959, la Mănăstirea Viforâta a funcționat un atelier de covoare oltenești pentru export. Nici la cutremurul din 4 martie 1977  nu a scăpat, toate construcțiile adiacente și biserica au fost afectate urmând ca între 1977 și 1986 să fie zidite din temelie părțile de est, vest și nord.

        De remarcat același stil bizantin întâlnit la mai toate mănăstirile muntenești. Unicitatea mănăstiri constă în faptul  că are două starețe de vârste diferite, două hramuri unul închinat Naşterii Maicii Domnului prăznuit pe 8 septembrie şi al doilea închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe data de 23 aprilie  și  cei trei ctitori amintiți mai sus. Iar numele  este dat de vicisitudinea vremurilor, a timpului și a istoriei.

        În biserică trebuie de văzut  icoana făcătoare de minuni și  catapeteasma brâncovenească împodobită cu o fină broderie, în lemn de tei. Catapeteasma este opera a sculptorului Karl Stork. Tot aici se găsesc cruci din 1704 și 1717, icoana în relief a “Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, ferecată în argint aurit.

         Din vechea pictură a bisericii realizată în timpul marelui ban Grigorie Brâncoveanu la începutul secolului al XIX-lea afectată de cutremurul din anul 1977, a mai rămas, după restaurare doar primul registru de pictură în ulei care are o expresie realistă. Cel de-al doilea registru şi turlele din naos şi pronaos s-au refăcut în frescă având o pictură neobizantină. În pronaosul spaţios de formă dreptunghiulară sunt pictate portretele votive ale marelui ban Grigorie Brâncoveanu şi al jupânesei Safta, alături de ei capetele primilor ctitori.

        Pridvorul deschis este adăugat de voievodul martir Constantin Brâncoveanu  fiind încadrat de arcade largi, susţinute de stâlpi, înfăţişând scene din Apocalipsă: bucuria Raiului împărtăşită de toţi sfinţii iar “chinurile iadului” constituie cea mai reprezentativă pictură impresionând puternic pe oricine trece pragul bisericii. Tot Constantin Brâncoveanu a  pardosind biserica cu piatră, a refăcut pictura originală, a înălțat zidurile de incintă și a mai construit chilii.

La începutul secolului XIX, unul dintre urmașii voievodului martir, banul Grigore Brâncoveanu, a făcut reparații noi și a ridicat biserica Sfintii Apostoli Petru și Pavel din cimitirul mănăstiresc.

         Mănăstirea are și un muzeu ca mai toate mănăstirile noastre cu multe obiecte religioase, icoane, obiecte de cult, cărți, dania lui Leon Tomșa Vodă și a soției sale Victorița, din 1631 și un potir de argint din 1775, nu am reușit să  vizităm  muzeul deoarece am ajuns foarte târziu.



         Zona în care se află mănăstirea este încărcată de istorie și invită călătorul la popas și reculegere. Așadar nu mai sta pe gânduri și pornește într-acolo să redescoperi  una din bijuteriile arhitectonice ale Munteniei.

Utile:

Nu există taxă de vizitare nici taxă foto. Fotografiatul este interzis doar când se desfășoară slujba.
Cum se ajunge la Mănăstirea Viforâta

La ieșirea din orașul Târgoviște spre Sinaia, imediat după trecerea podului în partea dreaptă este indicatorul spre Mănăstirea Viforâta aproximativ 2 km, drum ce duce direct până în poarta mănăstirii.

În cazul în care vii cu trenul se poate coborî la stația CFR-Târgoviște, sau Teiș. Din centru orașului Târgoviște sunt autobuze care merg până în fața mănăstirii, sau pe jos din oraș.

imagini din 2013.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.