Mahalaua Flămânda

          În perioada 29 martie 13 aprilie 2014 în fiecare weekend au avut loc trasee culturale gratuite organizate de A.R.C.E.N.

          Prin Mahalaua Flămânda a fost primul traseu dintr-un proiect numit “Prin Bucureștii ce se duc” în curând vor mai fi și alte trasee culturale prin vechile cartiere și mahalale ale Bucureștiului.

         Traseul la care am participat în acest an, cel prin Mahalaua Flămânda a pornit din fața statuii lui Barbu Catargiu de la baza dealului Patriarhiei a continuat pe strada Ienăchiță Văcărescu- Principatele Unite – Olimpului- Piața Concordiei – Calea Șerban Vodă – Bibescu Vodă.

          Ghizii noștri pe străzile mahalalei au fost Albert și Edmond care s-au întrecut în povești și istorii despre primele linii de tramvai din Capitală, despre covrigării, despre râul Dâmbovița, despre grădinile din București, despre drumul pe care au intrat în Capitală zeci de domnitori fanarioți, povești despre personalitățile de temut ale mahalalei, despre viața din timpul nopții prin marginea orașului București, devenită astăzi centrul Capitalei, dar și despre meșteșugarii și comercianții de cartier din timpurile trecute ale orașului.

         Aproape 2 ore ne-am plimbat pe străzile mai sus amintite, pe care am descoperit case de locuit din secole diferite cu arhitecturi interesante. Am ajuns și la singura casă de locuit, existentă în București, care datează din secolul XVIII, casă cu cerdac și prispă.

          Biserica Flămânda, unul din obiectivele de pe traseu, construită în perioada fanariotă, 1711-1821. Inițial a fost  un „schitișor de lemn”, ridicat de un anume Dimitrie în 1766 închinat Mitopoliei ca metoh. Schitul a funcționat scurtă vreme, fiindcă în anul 1782  s-a început construcția din zid a bisericii actuale, ctitorie a fraților Istrate Vel-Vornic și Constantin Crețulescu.

          Imediat după Piața Concordiei, sau mai bine spus ce a mai rămas din ea, am văzut o casă din secolul XIX, casă al cărui proprietar se pare că nu a sărăcit. Acest fapt reiese din faptul că nu a fost nevoit să-și vândă din terenul din fața casei cum se întâmpla în general în acea perioadă.

        Tot cu ocazia acestui tur am aflat și care este cea mai mare biserică din București, desigur până ce va fi detronată de Catedrala Mântuirii Neamului, biserica Sfântul Spiridon.

          Mahalaua Flămânda îngloba un număr de aproximativ 60 de case în ultima parte a secolului al XVIII-lea.  Numele mahalalei provine de la faptul că locuitorii ei erau foarte săraci. Sărăcia cruntă în care trăiau aceştia a marcat numele mahalalei sub forma poreclei flămânda.

          Este de lăudat inițiativa celor de la A.R.C.E.N, astfel oricine dorește să afle o parte din istoria Bucureștiului de altădată o poate face participând la aceste tururi organizate în memoria vechiului oraș a lui Bucur.

          Din dragoste pentru oraș și pentru locuitorii lui recomandăm cu căldură să luați parte la aceste evenimente. Bucureștiul nu înseamnă doar ce vedem la televizor sau din mașină când traversăm marile bulevarde.

 

Share Button

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.