O perlă a Bucovinei, Mănăstirea Putna

La Putna…după aproape 25 de ani  🙂

         Prima dată când am ajuns la Mănăstirea Putna fost înainte de  ”89, în școala primară…ce zarvă, ce emoție … Anul acesta (2014) am revăzut Putna,  cu alți ochi, cu mai multă maturitate și cu mai mult interes analizând  mai profund arhitectura, pictura și  istoria.

         Probabil știi cât de faimoase sunt mănăstirile din Bucovina, noi le considerăm un șirag de perle din colierul țării și al turismului românesc. Nu contează religia din care faci parte noi te invităm să le treci pragul cel puțin o dată-n viață, să le citești istoria să le admiri arhitectura și pictura să te bucuri de puțină liniște.  Una din aceste comori  este Mănăstirea Putna, despre care îți dăm câteva repere, așa ca să știi la ce să te uiți când ajungi acolo.

1

Poarta de intrare la Manastirea Putna

-este ctitoria de suflet a lui Ștefan cel Mare, construcția acesteia începând în anul 1466 și încheindu-se în anul 1469. Voievodul  ridicând acest lăcaș după cucerirea cetății Chilia din 1465, mai târziu, în 1481 sunt terminate zidurile de incintă și turnul clopotniță.

-ridicată cu ziduri groase din bolovani de piatră şi cărămidă, pe fundaţie din bolovani de piatră, construcția  de mari proporţii pentru vremea aceea, având 37 m lungime, 11 m lăţime şi 33 m înălţimea la turlă.

6

Manastirea Putna

-în 1653 este distrusă pictura din biserică, atunci din porunca lui Vasile Lupu se începe restaurarea,

-ultima restaurare a bisericii a fost în perioada 1961-1975,

-singura clădire rămasă  din vremea lui Ștefan cel Mare este Turnul Tezaurului, aici au fost adăpostite în vremuri tulburi odoarele mănăstirii. Restul construcțiilor, au fost reconstruite de urmașii lui Ștefan cel Mare la tronul Moldovei sau de stareții mănăstirii.

-chiar dacă biserica originală a suferit modificări s-au păstrat liniile arhitectonice inițiale, specifice stilului moldovenesc- îmbinând elemte  bizantine, gotice și renascentiste.

2

accesul în biserica mănăstirii Putna

-biserica este alcătuită din cinci încăperi- pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar.

-în gropnița bisericii sunt 14 morminte printre care și mormântul lui Ștefan cel Mare -1504, mormântul lui Bogdan al II-lea, fiul lui Ștefan cel Mare  -1517, mormântul lui Ștefăniță Vodă -1527, al Mariei de Mangop -1477.

5

Mormântul lui Ștefan cel Mare

-catapeteasma este din lemn de tei și tisă realizată în 1973,

3

Catapeteasma bisericii mănăstirii Putna

4

Stema Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare

-pictura bisericii a fost distrusă în timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan, pictura originală s-a încercat a se reface abia în secolele XVIII-XIX când s-au zugrăvit în pridvor câteva chipuri de sfinți. Pictura originală fiind poleită cu aur atât la interior cât și la exterior. Abia în anul 2001 a fost repictată în stilul neobizantin de către pictori locali.

-în anul 1976 se înființează muzeul mănăstirii care adăpostește obiecte religioase din vremea lui Ștefan cel Mare, broderii, țesături,  icoane vechi, odoare bisericești și tipărituri, fiind considerat cel mai valoros muzeu bisericesc din țară.

           Printre odoarele de preț ale mănăstirii Putna se regăsește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului adusă din Constantinopol în 1472 de către Doamna Maria de Mangop, soția Voievodului  Ștefan și craniul Sfântului Ierarh Ghenadie, mare făcător de minuni, ferecat în argint aurit și dăruit mănăstirii de ctitorul ei în anul 1488.

Mihai Eminescu a supranumit acest lăcaș “Ierusalimul Neamului Românesc”.

          Pentru români, mănăstirea Putna ar trebui să reprezinte un colos  de  artă, cultură, rugăciune dar  și o pagină din istoria vie a neamului.  Porțile Putnei au fost trecute de nume mari ale neamului românesc precum Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol,   Mihail Kogălniceanu , personalități ce țin vie amintirea  marii serbări de la Putna (14-16 august 1871). Serbare ce a avut loc cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: “Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc și din mormântul lui Ștefan altar al conștiinței naționale”.

Ca fiecare loc vechi și însemnat și această mănăstire este consemnată cu legende…

       Cronicarul Ion Neculce amintește de modul cum a ales Ștefan cel Mare locul pentru a ridica acest lăcaș, acesta a tras cu arcul dintr-un vârf de munte  și acolo unde a căzut săgeata a început zidirea mănăstirii.

        Legendar este și clopotul din curtea interioară a mănăstirii, acesta fiind  dăruit de însuși Ștefan cel Mare, turnat în anul 1484 și care poartă numele de Buga. Clopotul a fost folosit până în anul 1917, până atunci fiind recondiționat de mai multe ori.

         O altă legendă, menționează că la Mănăstirea Putna ar fi rămas, printre multe alte odoare, şi un ceas de buzunar, care a aparţinut lui Ştefan cel Mare, unul dintre primele de acest fel din lume, inventat şi executat de renumitul meşter nurnbergez, Petter Heller, şi pe care domnul Moldovei 1-ar fi primit în dar de la un trimis al papei, în anul 1493. Obiectul ar fi ajuns, prin intermediul episcopului Gherasim al Romanului, în posesia mitropolitului Veniamin Costachi, care, la rândul său, i l-ar fi dăruit, în 1828, „feldmareşalului armatei ruseşti, prinţul Vitgenstain”, pentru „a-şi scoate familia sa de sub blăstămul la care ea era supusă încă din timpul lui Potemchin” – în prezent nu se mai ştie nimic de soarta acestui ceas…totul e legendă…

          Pe noi ne-a impresionat ctitoria de suflet a lui Ștefan cel Mare, nici nu se putea altfel că doar este o comoară a neamului românesc. Nu ezita nicio clipă să vizitezi mănăstirile din Bucovina, să fie pe listă și Putna!!

7

Mănăstirea Putna

         Dacă vrei mai multe informații despre istoria locului și nu numai găsești pe pagina oficială a mănăstirii.

Nu există taxă de vizitare, se plătește doar taxă foto pentru interior și exterior 10 lei, fotografiezi cât dorești și unde dorești.

….impresii și imagini din urma vizitei de la Mănăstirea Putna din octombrie 2014.

Share Button

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.