Palatul BNR – Bucureștiul interzis

 

         De multe ori ne-am zgâit la impunătorul palat din centrul vechi al Bucureștiului, nu numai o dată ne-a străfulgerat dorința de al vizita.

          Dar și în București ca și în alte orașe există locuri interzise. Din Bucureștiul interzis face parte și clădirea care adăpostește Banca Națională a României. Poate nu e chiar așa interzis pe cât am crezut până ce i-am trecut pragul, o poți face și tu dacă ești curios și dacă îți dorești să afli mai mult decât îți povestim noi în acest articol. Vizita ta prin acest palat va fi cu un ghid care îți va povesti tot felul de lucruri despre palat, guvernatori și bani.

          Am vizitat mai mult decât se vede în imagini, însă în unele spații fotografiatul este interzis.

         Banca Națională a României a luat ființă în aprilie 1880 ca instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc și aparținea statului o treime, iar două treimi particularilor.

bnr

bnr

-în timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat  Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.

-după 1918, BNR a răspuns  altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize, precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă începând din 1934.

-BNR  a susținut guvernul în cheltuielile și acțiunile militare din cel  de-Al Doilea Război Mondial,

-în regimul comunist BNR devine Banca RPR- Bancă de Stat (Banca Națională a Republicii Socialiste România (1965).

-în 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

          Dacă ești interesat de mai multe detalii despre activitatea Băncii Naționale vizitează secțiunea istoric de pe site-ul oficial.

         Să-ți dăm și câteva repere despre clădirea în care se află BNR-ul. Acesta funcționează într-un palat construit în două etape, Palatul vechi și Palatul nou. Începem cu Palatul Nou-intrarea din strada Doamnei, construcția acestui palat a început în perioada interbelică și a fost determinată de extinderea progresivă a activităților băncii. A fost ridicat în perioada 1940-1955 după planurile arhitectului Radu Dudescu. Este o construcție masivă, impunătoare și datorită coloanelor care maschează fațada. Finisajele interioare sunt din marmură de Rușchița.

-marmura de Rușchița = Rușchița este o localitate din Caraș-Severin, marmura de aici are diferite nuanțe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui și roșiatic.

Vizita în sediul băncii a început cu Palatul Nou intrare prin holul central –parter.

Holul mic –acesta face trecerea dintre Palatul nou și Palatul vechi, acest hol a fost proiectat ca sală de operațiuni.

Sala de marmură –proiectat și destinat operațiunilor cu publicul. Pe trei laturi fiind amenajate spații pentru ghișee. În fiecare stâlp de susținere a fost încastrat câte un seif, loc în care angajații băncii își păstrau documentele și banii. Acum în această sală este expoziția permanentă a Muzeului BNR.

9

Sala de marmura

11

sala de marmura

         Muzeul BNR a fost reînființat în anul 1997 și prezintă istoria circulației monetare pe teritoriul României. Sunt expuse o serie de monede  începând cu cele ale cetăților grecești de pe teritoriul Dobrogei până la denominarea leului din 2005. Piesele expuse sunt foarte valoroase și rare.

6

taleri

          Am continuat vizita explorând o parte din Vechiul palat.  Impresionantă este scara monumentală, păzită, parcă, de două statui, confecționate la Paris.Următoarea oprire a fost  în sala guvernatorilor și apoi în sala de conferințe, ultima oprire fiind în biblioteca băncii. Doar în  ultimile două săli este permis fotografiatul.

8

scara-vechiul palat

10

hol (parter) vechiul palat

14

hol -etaj-vechiul palat

          Sigur cea mai impozantă, opulentă și impresionantă a fost Sala de Consiliu. Pe lângă luxul afișat încă de la începuturile funcționării palatului sunt câteva obiecte impresionante, sigur tot mobilierul este impresionant. Sala este decorată în stil eclectic cu accente baroce, mobilierul este cel original. Candelabrul a fost montat în anul 1900, adaptat pentru iluminatul electric.Ne oprim la cele 4 tablouri ce decorează pereții încăperii și care reprezintă teme economice și modalități de comerț.

-Prometeu –tablou realizat de pictorul George Demetrescu Mirea,

-Mercur –tot de George Demetrescu Mirea, aceste două lucrări sunt deasupra celor două șeminee din încăpere.

-Rodica- este o lucrare pe pânză  realizată de renumitul  pictor român, Nicolae Grigorescu în 1894.

-Marina- lucrare realizată în anul 1894 de Eugeniu Voinescu.

          Toate aceste tablouri i-au făcut cu ochiul lui Nicolae Ceaușescu, acesta exprimându-și dorința de a le achiziționa pentru o colecție proprie. Angajații băncii de la acea vreme l-au păcălit spunându-i că aceste tablouri sunt pictate direct pe perete. Astfel tablourile au rămas în sala de consiliu și Ceaușescu păcălit.

12

mercur

7

rodica

3

mercur

1

16

prometeu

2

         Ultima încăpere vizitată a fost biblioteca băncii, mobilierul este original de la înființarea instituției, în bibliotecă se găsesc cărți din domeniul economic.

4

          Încheiem spunându-ți câteva vorbe despre Palatul Vechi care a fost ridicat în cea mai comercială zonă a Bucureștiului, delimitată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de străzile Lipscani (cea mai veche), Calea Victoriei (fostă Mogoşoaia), Smârdan şi Doamnei.

         Pe 16 septembrie 1882, Consiliul General analizează proiectul arhitecților francezi și aprobă proiectul în care faţada clădirii era pe strada Lipscani, fiind respins cel în care faţada era către strada Smârdan. Proiectul a fost expus  la Expoziţia Naţională de Beaux Arts de la Paris unde a primit aprecieri favorabile.

          În 1883, s-a decis dărâmarea clădirilor pentru eliberarea terenului Hanul Şerban Vodă, iar la 12 iulie 1884 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor, prilej cu care în fundaţia clădirii s-a depus un document în care erau menţionaţi regele Carol I, prim-ministrul I.C. Brătianu şi membrii guvernului, conducerea BNR.

           La 15 februarie 1884, Consiliul general a aprobat planul fundaţiilor Palatului BNR, prezentat de arhitectul N. Cerkez. El a întocmit şi un deviz provizoriu, potrivit căruia totalul cheltuielilor urma să fie de 2.342.577 lei, la care se adăuga suma de 157.422 lei, pentru cheltuieli neprevăzute.

          La 27 ianuarie 1884, Eugeniu Carada şi N. Cerchez au fost delegaţi de conducerea BNR să viziteze carierele de la Bahna din judeţul Mehedinţi, în vederea alegerii sortimentului de piatră potrivit construirii Palatului BNR. Sunt organizate licitații pentru achiziționarea tâmplăriei și parchetului, se primesc donații, se țin negocieri de prețuri se aleg materiale de calitate se fac schimbări în alegerea pietrei. Nu are rost să te încărcăm cu sume și cantități că ar ieși articolul un deviz de construcție.

          În 1887 a fost pus acoperişul și pe 19 februarie 1889, dată la care se menţionează: “construcţiunea localului Băncii Naţionale din Bucureşti este terminată “ (MDCCCLXXXIX) deși lucrările nu erau încheiate.  Abia în  1890  s-au încheiat  lucrările de canalizare și scurgerea a apelor pluviale,  s-a făcut  instalarea gazelor însă  decorațiunile interioare nu erau finisate.  Sediul a fost deschis și numit primul său guvernator Euheniu Carada.

          Marele arhitect Ion Mincu spunea că vechiul Palat BNR a deschis seria clădirilor monumentale prin care instituțiile românești își asigurau o imagine concretă și o vizibilitate necesară.

-fațada exterioară (Str. Lipscani) este realizată din piatră de Rusciuc, turnurile de pe construcție sugerează forța și robustețea construcției,

-de văzut și analizat -statuietele (bărbat și femei), frontonul semicircular, coloanele, sculpturile decorative ale fațadei.

15

Palatul vechi (str. Lipscani)

           Când te plimbi prin centrul istoric al Bucureștiului aruncă o privire și asupra acestui palat, merită atenție atât din punct de vedere al arhitecturii, al istoriei dar  și al valorii, valoare pe care o are și pe care o păstrează pentru România.

Vizita la BNR a fost pe 2 martie 2015, de vină fiind  Terra Incognita, pe pagina lor găsești toate evenimentele organizate prin țară și nu numai.

-mulțumim Luminița pentru fotografiile: hol (parter) vechiul palat, Rodica.

Share Button

One Reply to “Palatul BNR – Bucureștiul interzis”

  1. NICOLESCU MIHAELA CORNELIA

    SUPER FRUMOASE POZELE. INTERESANT TUR – IMI DORESC SA MERG SI EU
    CAND SE MAI ORGANIZEAZA O VIZITARE ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.