Tradiții – Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia

        Prin acest articol încercăm să reamintim câteva din tradițiile și obiceiurile din lumea satului din diferite zone ale României, obiceiuri care se mai practică în preajma zilei de 9 martie.

În fiecare an pe 9 martie sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia.

În calendarul popular, săr­bă­toa­rea poartă numele de Mucenicii, Mă­ci­nicii, Moşii de Mărţişor, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului. 

40 sau 44 de mucenici?!

După tradiția  geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credința, că acești sfinți au fost 44.

Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Frătăuțul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștina afirmă că au fost 40 de mucenici.

Tradiții și obiceiuri în ziua de 9 martie

-în majoritatea comunităților rurale era (mai este) obiceiul de a se scoate plugul la arat. Mai întâi  plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arat, iar în dimineața acestei zile plugul era scos în fața casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

-tot în această zi  se începe curățenia în  gospodărie, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. La final cenușa rezultată era pusă în jurul pomilor, aceasta având rolul de a proteja pomii fructiferi de dăunători.

Se reteză stupii – adică erau scoşi afară, curăţaţi fagurii după care se  recolta mierea. Din ea se preparau tot felul de leacuri, se îndulcea ra­chiul băut de Mucenici și se ungeau mucenicii cu miere( în Moldova). Iar  stupii se ungeau cu rachiu, ca să se în­mulţeas­că roiul.

-în credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

-în unele sate se stropește ogorul cu agiasmă pentru a îndepărta buruienile rele și dăunătorii.

         Și în preajma acestei zile se prevede starea vremii (la fel se întâmplă și de Dragobete, în lumea satului)   în ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

Pregătitul mucenicilor 

-în Muntenia de ziua mucenicilor, în credința populară se spune că se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele împart în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. Se mai face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.

-În Moldova sfinții au forma cifrei 8 (o stilizare a formei umane), aceștia sunt copți din aluat dulce (de cozonac), sau doar din apă, făină și drojdie (de post),  apoi unși cu miere și tăvăliți prin nucă măcinată.

2

-în Dobrogea ( au aceiași formă a cifrei 8, însă sunt mici și fierți în apă cu zahăr, nucă și scorțișoară. Apa simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Sărbătoarea Mucenicilor marchează începutul anului agrar, un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci  şi vremea călduroasă.

          Multe din obiceiurile acestei zile s-au pierdut în timp, însă tradiția preparării și împărțirii mucenicilor încă se mai respectă în unele locuri.

p.s. despre așa zisa “tradiție” a celor 40 sau 44 de pahare nu este menționat nicăieri în vechime, probabil este o tradiție mai nouă. Unii spun că vinul din cele 40 de pahare ar simboliza sângele vărsat de cei 40 de Mucenici.

         Sfinții 40 de Mucenici -erau soldați creștini, aflați în slujba Împăratului roman păgân Licinius. Aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în  credință. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor.

         În zori, au fost scoși vii din lac,indignat Agricolae a poruncit să li se zdrobească fluierele picioarelor apoi au fost aruncați într-o căruță și duși pentru a fi arși pe rug.

          Martirajul celor 40 de soldați creștini – Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie – semnifică dăruirea totală față de Hristos.

-informații de pe creștinortodox.ro.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.