Pe urmele dacilor- Peștera Bolii

         Invitație în locul unde se întâlnesc Munții Retezat cu Munții Sebeșului, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului.

         Hai să vizitezi o peșteră cu o istorie interesantă, o peșteră ce te surprinde la fiecare pas. Nu te panica, poți intra chiar dacă suferi de claustrofobie. Noi am ajuns să o vizităm la începutul verii 2015, după ce am plătit taxa de vizitare am fost însoțiți de ghidul peșterii în interior.  Ne-a încântat auzul cu povești savuroase și ne-a satisfăcut toate curiozitățile despre peșteră și împrejurimi. Fascinante locuri, așa am aflat că pe dealurile de deasupra peșterii există un cătun ce poartă nume de pe vremea strămoșilor, Dacii, satul (cătunul) se numește Arsuri. Are și el o poveste… pe vremea dacilor când așezările omenești erau des cotropite la satele din munte era mai greu de ajuns, atunci invadatorii dădeau foc. În zonă câteva familii au scăpat și așa au dus numele mai departe și istoria a fost scrisă.

1

Drumul spre peșteră

2

Intrarea în Peștera Bolii

         Dar să revenim în peșteră. Peştera s-a format în lungul râului Jupânesa, râu ce o străbate de la un cap la altul. Lungimea peşterii este  de aproape jumătate de kilometru, se merge pe lângă firul apei, peste poduri  unele mai interesante decât altele, din punct de vedere arhitectural. Peștera este situată la o altitudine de aproximativ 700 m. Este una din peșterile care nu are stalactite și stalagmite, însă acest lucru nu o face mai puțin interesantă, ba din contra e plină de surprize.

4

Râul Jupâneasa care traversează Peștera Bolii

7

Podul Luminii din Peștera Bolii – face trecere în Sala Mare

9

Podul Sabia Dacică din Peștera Bolii ( pe acest pod se trece în Sala Liliecilor).

10

Peștera Bolii

         Stalactitele și stalagmitele  nu s-au format aici din cauza circulației aerului între intrarea și ieșirea din peșteră. Ieșirea dă fix în linia de cale ferată ce leagă Oltenia de Transilvania, din acest motiv este recomandat  vizitatorilor să iasă pe unde au intrat.

         Unele surprize  vin de la micile galerii laterale sau unghere mai puţin străbătute, așa că îți recomandăm o lanternă sau  o frontală să poți trage cu ochiul mai bine.  Dar și la tot pasul vei descoperi ceva interesant cu o poveste în spate, ghidul este foarte drăguț și povestește mult și bine, nu e acel ghid plictisit care spune același text pe de rost de 5-10 ori pe zi.

          Vei descoperi pe pereți imagini cu animale, scene de vânătoare şi tot soiul de alte picturi rupestre care ar putea rivaliza cu cele de la Lascaux sau Altamira. Parcă-s copie fidelă, ei dar mergi acolo să le afli povestea, unele chiar sunt copii fidele, din urma unor documentare filmate în peșteră.

12

-copie a unor desene –

14

desen din Peștera Bolii

          O altă surpriză este imaginea  Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, este o sculptură în perete, acum pusă în valoare de un proiector cu lumină albastră. Tot de la ghid am aflat că sculptura era la aproape 1 m deasupra apei cu câțiva ani în urmă, însă din cauza defrișărilor nivelul apei a crescut foarte mult. Printre poveștile acestei peșteri se spune că Jupâneasa venea adesea în peșteră și se ruga la Maica Domnului să-i aducă iubitul mai repede acasă, acesta era plecat să lupte pe (la ) Dunăre.

8

Maica Domnului în Peștera Bolii

 

Legenda Jupânesei

         “Cu  mult înaintea cuceririi Daciei de către romani, aceste meleaguri sălbatice și greu de cucerit erau ocupate de mici comunități de daci liberi care își apărau cu strășnicie teritoriul, obiceiurile și legile Marelui Preot Zamolxis, divinitatea supremă a tuturor geto – dacilor.

         Geto- dacii sunt cunoscuți ca fiind singurul popor care încă de la începuturi au ascultat, s-au rugat și au crezut într-o singură divinitate supremă –Marele Preot Zamolxis. Marele Preot a hotărât ca toți preoții după moarte să se transforme în lupi albi, iar pe cel mai cu credință, Marele Preot, întru gloria veșnică a dacilor liberi, l-a numit Marele Lup Alb, cu puteri depline întru ascultarea celorlați.

        Marele Lup Alb veghează libertatea dacilor și a pământurilor, așteptând clipa când Zamolxis  îi va cere ca prin urletul de luptă a lupilor albi să anunțe apropierea dușmanului iar haita de lupi albi împreună cu stăpânii pământurilor să înfrângă prin luptă și să alunge dușmanii.

         În vremuri tare de demult stăpâna pământurilor și pădurilor din jurul Peșterii Bolii, zestre de la părinții săi bogați, era o neînfricată domniță ce se numea Jupâneasa.

        Mândră, domnoasă, gătită tot timpul, puțin cam rea și trufașă,  își dorea în taină, ca iubitul ei, chemat  la luptă de Lupii Albi, să se întoarcă de grabă din războiul purtat cu dușmanii din zări îndepărtate.

         Cu ochii negri, părul lung și mătăsos, obrajii rumeni, frumoasa Jupâneasă coborî în peșteră la icoana Sfintei Fecioare Maria, apariție misterioasă în stânca peșterii, rugându-se fierbinte și poate prea insistent, să-i dea calea prin care să îl readucă acasă pe iubitul plecat.

         Fecioara Maria îi îndeplini dorința neînduplecată de a pleca în nemărginite zări, transformând-o într-un pârâiaș cu unde cristaline, numit de atunci Jupâneasa, ce curge vijelios la vale și își cheamă eter prea frumosul iubit.”

         Din ce ne-a spus ghidul și mai târziu am văzut pe pagina de facebook a peșterii, aici au loc tot felul de evenimente muzicale, peștera având o acustică foarte bună.

          Ca să te liniștim și să pășești cu încredere în acest loc, te asigurăm că nu pleci cu nicio boală de acolo. Denumirea peșterii vine de la familia Bolia, menționată în anul 1404 într-un act de donație a Regelui Sigismund, acesta împroprietărea voievodul Bolia cu proprietăți de pământ și păduri în zonă.

-râul care traversează peștera se numește Jupâneasa, însă după ce iese din peșteră își schimbă și numele, în Galbena.

-este singura peșteră din România unde se poate observa străpungerea în totalitate de către o apă curgătoare a obstacolului de rocă calcaroasă.

-temperatura din peșteră este relativ egală cu temperatura de afară datorită circulației curenților de aer,

-fauna din peștera Bolii este compusă din colonii de lilieci pitici,

-în peșteră s-au filmat scene pentru filmul nemțesc ” Legendele nibelungilor”

11

Peștera Bolii

13

Podul Suspendat din Peștera Bolii (ultimul din peșteră).

Din picanteriile despre peșteră:

–intrarea are forma unei inimi întoarse, se spune că dacă vrei să te căsătoreșști în viitorul apropiat, te așezi pe centru (ca și cum ai fi încadrat de inimă) și îți pui dorința (de a te căsători).

6

Intrarea în Peștera Bolii (recomandat este ca și ieșirea din peșteră să se facă prin acest loc.)

        În peștera Bolii s-au perindat de-a lungul timpului personalități de seamă printre care amintim:

Împăratul Iosif al II-lea ajunge la Peștera Jupâneasa, conform jurnalului său de călătorie pe 22 mai 1773,

Elisse Reclus –geograf francez ajunge în Valea Jiului prin 1858, cercetează ruinele cetății Banița și peștera Bolii, făcând o descriere amănunțită în lucrarea “Nouvell Geographic Universale”  ce apre în Franța între 1875-1894 în 19 volume.

Emm de Martone –geograf francez, ajunge în zona Petroșaniului între 1898-1899,

Carol Pop de Szathmary– pictor, grafician, considerat primul fotograf de artă din România. Vizitează Peștera Bolii în anul 1841-realizând schițe cu cetatea Băniței și peștera din acea perioadă.

Jules Verne –scriitor francez- dacă a ajuns până la Castelul din Carpați a făcut o vizită și în Peștera Bolii.

Erwin Rommel– sau Vulpea Deșertului, unul dintre cei mai apreciați militari, traversează peștera în octombrie 1916.

Neagoe Basarab – în 1520 când încerca să stabilească granițele dintre Țara Românească și Transilvania,

Petru de Pereny– construiește turnul –cetate de pază de la Crivadia în anul 1529.  Posibil să mai fie și alții…

Trece pe lista ta acest obiectiv, când ajungi în zonă nu ezita să o vizitezi, este  pusă în valoare și accesibilă tuturor. Profită de darurile naturii că ne-a făcut cele mai frumoase cadouri, a făurit cu măiestrie locuri unice pe care cu greu ne găsim cuvintele, de cele mai multe ori, să-ți povestim.

 De reținut: 

-accesul se face ușor, urmărește indicatoarele de pe E 79.

-există parcare în fața peșterii, fără plată,

-taxa de vizitare este 5 lei/ adult și 2,5 lei /copii,

Program de vizitare:  Zilnic  între 9:00 -17:00,

Pentru informații și  programare ghidaj sunați  la  0722559980.

3

„Eu sunt Pet- Men Stăpânul Gunoaielor M-am născut din nepăsarea oamenilor și acum sunt un avertisment din partea copiilor care își doresc un viitor curat. „

-locația este administrată de Asociația Petro Aqua.

-amenajarea peșterii a fost făcută de Asociația Petro Aqua și Salvamont Lupeni.

În zonă mai poți vizita:

-Cetatea Dacică Bănița, doar dacă ești alpinist,

-Cheile Băniței,

-Trasee turistice în Parcul Grădiștea Muncelului -Cioclovina

 

Informații culese din pliantul de prezentare a Peșterii Bolii (Rizopol Ovidiu).

Share Button

4 thoughts on “Pe urmele dacilor- Peștera Bolii

  1. Vasile Dragan

    Acum cateva zile am vizitat pestera. E o minunatie. Recomand sa fie vizitata. Nu o sa regretati.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *