Muzeul tiparului și cărții vechi românești -Târgoviște

         În curtea unei cetăți dintr-o fostă capitală a Țării Românești ai posibilitatea să călătorești în timp. Chiar de la descoperirea papirusului, până inventarea hârtiei  și apoi printre literele slavone până în zilele noastre.

         Despre cetate am spus pe blog câteva vorbe,  acum câțiva ani, de atunci am mai văzut și revăzut locul, posibil să revenim cu noi detalii și imagini, însă în acest articol vrem să-ți captăm atenția asupra altui obiectiv extrem de important ce se află chiar în curea cetății. Așa cum ți-ai dat seama din titlu este vorba despre Muzeul tiparului și cărții vechi românești. Aici ai șansa să călătorești în timp de la descoperirea papirusului la inventarea hârtiei (anul 105 în China) până în zilele noastre. Este mai mult o călătorie a scrisului, a tiparului și a cărților. Dacă tot am amintit de inventarea hârtiei, până să-ți spunem ce poți vedea în acest muzeu, menționăm că în spațiul românesc, primele mori de hârtie datează din secolul al XVI –lea în Transilvania la Orlat (1539). Apoi în 1583 s-a produs hârtia în Moldova, ulterior și în Țara Românească la Câmpulung în 1643  și Călimănești în anul 1646. Secolul al XIX-lea a venit cu înființarea și deschiderea primelor fabrici mari de hârtie din România, la Bușteni în 1882 (acum funcționează doar o mică secție, mare parte din fabrică a fost  închisă și unele secții demolate) și la Bacău în 1886.

           Acum că ți-am dat câteva informații despre istoria hârtiei hai să vezi ce este cu acest muzeu care a fost inaugurat pe 11 mai 1967.

         Muzeul se află într-o construcție, pe locul unei case egumenești construite de călugării de la mănăstirea Dealu în anul 1802. Din acea construcție au mai rămas câteva ziduri pe care le poți vedea în subsolul muzeului. Acelea ar fi rămășițele beciurilor domnești cantacuzine, aici fiind adăpostită și biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. “Casa Aramă” este monument de arhitectură în stilul arhitectural neoromânesc, operă a arhitectului Ion Mincu. Aceasta fiind situată lângă vechea bisericuță Sf. Vineri la poarta de sud-est a cetății, poartă ce era folosită ca intrare principală în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. La parterul clădirii este amenajat muzeul, traseul începe cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere, apoi cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea lui în Europa. Sunt amintite tipăriturile lui Macarie în limba slavonă – Liturghier 1508 – prima carte tipărită în Țara Românească, Octoih 1510, Evangheliar 1512, tipărite la Târgoviște.

Muzeul tiparului și cărții vechi românești -Târgoviște -hoinariromani

Muzeul tiparului și cărții vechi românești -Târgoviște

Subsol (zidurile vechi ) călugăr alege literele pentru tipar -hoinariromani

Subsol (zidurile vechi ) călugăr alege literele pentru tipar

Ornamente tipografice -hoinariromani

Ornamente tipografice

Constantin Brâncoveanu-sculptura din muzeu-hoinariromani

Constantin Brâncoveanu -sculptură din muzeu

          Apoi scrierile lui Coresi de la Târgoviște și Brașov – Evangheliar în limba română 1561. Urmează în Moldova  Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și în Transilvania Noul Testament de la Bălgrad. Cărțile laice sunt ilustrate prin apariția tipăriturilor realizate de Antim Ivireanul la Târgoviște, București, Buzău, Râmnic. Mai este amintit Dimitrie Cantemir cu Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei  dar și gramaticile, dicționarele, calendarele de munci agricole, editate de reprezentanții Școlii Ardelene.

           În încheierea turului prin muzeu poți arunca o privire pe Curierul Românesc din 1892 editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829) a lui Gheorghe Asachi și Gazeta de Transilvania de George Barițiu.

         Printre exponatele care captează atenția vizitatorului se numără inele sigilare, legături de carte, tiparnița din 1778,  sau ornamente tipografice. Tot în acest muzeu  este expus un exemplar al Bibliei de la București (1688)  a lui Șerban Cantacuzino, replici ale tăblițelor de la Tărtăria sau Scrisoarea lui Neacșu (1521) din Câmpulung (copie).

Tiparnița 1778 -hoinariromani

Tiparnița 1778

Biblia de la București -hoinariromani

Biblia de la București

Plăcuțe metalice pentru realizarea ferecăturilor -hoinariromani

Plăcuțe metalice pentru realizarea ferecăturilor

Replici -Plăcuțele de la Tărtăria -hoinariromani

Replici -Plăcuțele de la Tărtăria

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (copie) -hoinariromani

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (copie)

detaliu -mobilier din muzeu- hoinariromani

Detaliu-mobilier din muzeu

         Orașul Târgoviște a fost al patrulea centru tipografic de limbă slavonă după Veneția, Cracovia și Cetinje, și primul în spațiul sud-est european. Aici a fost tipărită și prima traducere în limba slavonă a lucrării “Urmarea lui Hristos/ Imitațiunea lui Cristos”, de boierul cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab.

          Muzeul tiparului și cărții românești vechi este o dovadă vie a dezvoltării culturii în cele trei provincii românești. Tu l-ai vizitat?

Programul de vizitare al muzeului este de marți până duminică între 9:00 -17:00

În Târgoviște mai poți vizita: Curtea Domnească cu Turnul ChindieiGrădina Zoologică, Parcul Chindiei, Muzeul Județean de Artă, Biserica Medievală Sf. Gheorghe, Muzeul de istorie, Mănăstirea Stelea, Muzeul de poliție –unic în România,

Aproape de Târgoviște: Mănăstirea Dealu -cea mai mare necropolă domnească din România, Mănăstirea Viforâta

Imaginile din acest articol sunt din martie 2015

Share Button

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.