Pe drumul vinului la Crama Știrbey
Pe urmele familiei princiare Știrbey la domeniile viticole din Drăgășani. Savurăm vinuri alese, ne îmbătăm de parfumul toamnei și ascultăm povestea vinului și a familiei Știrbey chiar de la Baroana Ileana Kripp –Costinescu, moștenitoarea domeniului, descendentă a prințului Barbu Știrbey.
Povestea domeniului din sudul României, de la Drăgășani, începe prin secolul XVIII, când familia Știrbey dobândește terenuri viticole.
Crama a fost construită la începutul secolului XX de către Prințul Alexandru Barbu Știrbey, cu scopul de a fi un loc pentru prelucrarea strugurilor pentru vin. Form de acum este cea pe care prințul o construiește în acele vremuri.
Crama Știrbey -Drăgășani
Istoria și-a continuat cursul iar domeniul a fost naționalizat pe vremea comuniștilor. Abia în 1999 soții Kripp primesc prin retrocedare crama și via.
Despre vinurile Știrbey
De mai bine de 300 de ani, vinurile Știrbey sunt făcute după aceiași rețetă din soiuri de struguri tradiționale. Rețetele au fost transmise din generație în generație. Podgoria de la Drăgănești este împărțită pe mai multe sectoare purtând nume precum Via Știrbey cu vinurile rezultate Merlot și Sauvignon Blanc, via Bibescu –Cabernet Sauvignon, Novac Rose, Negru de Drăgășani, Via Bengescu – Cramposie Selecționată, Via Moraru –Sauvignon Blanc, Via Tiberie – Tămâioasă Românească Sec, Via Pencovici –Tămâioasă Românească Dulce, Fetească Regală, Via Foișor – Negru de Drăgășani, Novac, Cramposie Selecționată.
Crama Știrbey -Drăgășani
Crama Știrbey -Drăgășani
Familia Știrbey
Primele menționări despre familia Știrbey apar în documente din secolul XV. Boieri remarcabili ai Valahiei unii membri ajung la domnia Țării Românești. Domnitorul Barbu Știrbey conduce Țara Românească după revoluția din 1848. Sub domnia lui Țara Românească se transformă din stat bazat pe feudalism și agricultură într-un stat organizat după criteriile iluminismului. Atunci apar primele intreprinderi industriale, un sistem școlar modern, se dezvoltă rețeaua de drumuri și comunicație.
Nepotul domnitorului, Prințul Alexandru Barbu Știrbey, o personalitate remarcabilă a României cu o puternică influență în politică. Barbu Știrbey ajunge consilierul principal al Regilor Carol I și Ferdinand. Mai deține și funcția de administrator al Domeniilor Coroanei dar și președinte al unor intreprinderi industriale și bancare. Înființează prima fabrică de conserve, din România, la Buftea. Iar în pivnița Palatului Știrbey din București se învecheau vinurile din domeniile lui. Produsele Știrbey devenind sinonim cu calitatea desăvârșită. Cel puțin vinurile din crama de la Drăgășani se ridică la nivelul așteptărilor.
În 1946 domeniile viticole din Drăgășani erau moștenite de Prințesa Maria Știrbey, însă naționalizarea a ajuns și pe bogatele dealuri oltenești. Crama fiind preluată de IAS Drăgășani. După 1999 nepoata prințesei, Baroana Ileana Kripp primește prin retrocedare domeniul și îl readuce la viață.
Pentru mai multe detalii despre familia Știrbey îți recomand o lucrare foarte interesantă – Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii –Oana Marinache.
Crama Știrbey -Drăgășani
Spectaculozitatea dealurilor de la Drăgășani este asemănătoare cu un colț al Toscanei, parfumul și gustul vinului de la Crama Știrbey nu pot fi descrise în cuvinte…sau dacă pot mi-ar lua prea mult timp să povestesc. Așa că îți recomand o vizită pe domeniul familiei princiare de la Drăgășani.
Crama Știrbey -Drăgășani
Dacă vrei să vizitezi domeniul Știrbey pornește la drum cu încă cel puțin 4 prieteni. Faci o rezervare din timp și poți vizita crama și/ sau degusta vinuri.
Localizare: Dealul Olt, Drăgășani jud. Vâlcea
Imagini și Text -Georgeta
octombrie 2016
