La taifas cu Țiganii Gabori

Sunt diferiți și mai impornați, iar celelalte neamuri ţigăneşti sunt considerate „de jos”. Copiii lor nu au voie să se căsătorească cu ţigani de altă sorginte. Ei îşi respectă tradiţiile şi nu se amestecă nici cu populaţia majoritară, nici cu alţi ţigani.

         Am fost al doi-lea grup de turiști români (în 5 ani) care am vizitat o familie de țigani gabori. Familie ce face parte din proiectul Tzigănia Project. Au fost plăcut impresionați că suntem interesați de cultura, tradițiile și tot ce ține de viața lor. Vizita s-a datort celor de la Terra Incognita care mereu au idei năstrușnice. Familia de țigani vizitată este din județul Mureș localitatea Văleni.

        Timizi, poate și reticenți am trecut pragul casei țiganilor, nu, nu era un palat cu turnulețe așa cum suntem obișnuiți să vedem pe la tv, sau pe la periferia unor mari orașe. Plini de curiozitate ne-am așezat în jurul unei mese pregătiți să aflăm cât mai multe detalii despre grupul de țigani gabori. La îneput, reticenți și cu grijă ne-am formulat întrebările, gazda noastră fiind obișnuită cu grupuri de străini avea spiciul pregătit în limba engleză. Da, o țigancă care știe și engleză (învâțând de la filme, pronunța foarte bine și corect) și rămâi aici să vezi câte mai știe a face…

2 tigania hoinariromani

la familia Gabor

       Klara, ghidul, nostru ne-a uimit întâi că știe limba engleză foarte bine. Și de aici au pornit întrebările și explicațiile. De ce copii de țigani nu merg la școlă?! Merg, băieții până în clasa a 8-a, fetele de cele mai multe ori, dacă comunitatea de țigani este mare, ele merg doar până în clasa a 4-a. Klara a fost mai norocoasă, a terminat cele opt clase, deorece comunitatea nu era mare și nu exista riscul de a fi luată, văzută sau furată de tinerii țigani. În satul Văleni sunt doar 16 familii de țigani.

       Desigur au curs întrebările cu „de ce” se căsătoresc de la vârste fragede, dacă și la ei sunt căsătoriile aranjate.

*se căsătoresc de la 12, 14 ani… acum încearcă să se depășească această vârstă, să nu se mai facă căsătorii (fără acte) la vârste așa mici.

*căsătoriile  sunt aranjate, dar nu forțate. Fata vine cu zestrea, mireasa nu este cumpărată cum se întâmplă în alte grupuri.

*primii ani de căsătorie (3-4), bărbații țigani fiind geloși, Klara râde și spune:   “asta până ce femeile devin mai plinuțe, atunci bărbații stau liniștiți”.  E musai ca femeia să nască și un băiat, face copii până se naște și un moștenitor.

*fac mulți copii pentru că țigăncile sunt focoase, iar țiganii nu se gândesc prea mult la ziua de mâine.

*bărbații țigani gabori se ocupă cu fabricarea de burlane, prelucratul tablei, meșteri ai metalelor.

*femeile se ocupă de casă și copii. Și aici un exemplu ce încalcă acele reguli nescrise ale comunității, Klara face fuste tradiționale pentru țigănci, la comandă sau din proprie inițiativă. De multe ori când vedem pe stradă o țigancă ne gândim “oare câte fuste are?” Are doar una dintr-o bucată de material de 9m sau 15 m. dacă femeia este mai plinuță. Și un șorț din 5 metri de material. Acum întrebarea e cum încape 15 m de material într-o fustă. Simplu, materialul este pliat cu ace de siguranță pe un suport, apoi călcat fiecare pliu cu mare atenție și cusut iar rezultatul….se vede în poze. Klara și femeile țigănci din familia ei și din comunitate poartă mereu fuste. Nu pentru a face spectacol, sau ostentativ ci pentru că așa este tradiția.

3 tigania hoinariromani

Klara -povestind despre um se face o fustă tradițională țigănească

5 tigania hoinariromani

fustă țigănească

4 tigania hoinariromani

fusta țigănescă

*fetele, femeile după ce se mărită poartă basma pe cap,

*hainele de nuntă sunt din lână -cașmir (păr de cămilă) și ajung  la sume de peste 1500 E, doar costumul pentru miresă, aceste haine pot fi purtate și la alte evenimente.

*nunțile sunt de două feluri, cele pregătite din timp cu o lună sau ma mult înainte de eveniment, unde se pregătesc mese întinse și se invită 100-200 de persoane. Și nunțile de pe  zi pe alta. Astăzi s-au decis tinerii să se căsătorească, mâine se întinde masă cu două feluri de mâncare, cu familiile în jur și durează cel mult o jumătate de zi.

*bijuteriile voluminoase din aur arată starea materială, bogăția, familiei.

*pălăria de gabor (bărbații când muncesc sau sunt acasă nu poartă pălărie),

*țiganii gabori nu au stabor, nici rege, dacă au de “împărțit” ceva totul se rezolvă în familie, tinerii ascultă, în general de bunici.

*femeia nu stă în fața bărbatului, femeia nu are voie să conducă mașina. Însă gidul nostru, Klara, m-a uimit și de data aceasta. Ea a făcut școala de șoferi.

       Cu sinceritate am discutat și despre vrăjitorie și ghicit. Nu e nicio artă sau știință. Țigăncile, pentru a câștiga și ele un ban cinstit, speculează oamenii cu bani, naivi și disperați, tinerii. Acestor personae le este ușor de “ghicit viitorul”. Este suficient să le spui că au avut o dezmăgire, că li se arată un viitor strălucit, că vor câștiga bani frumoși, vor fi iubiți, că iar vor avea o dezamăgire… practic le spui ce vor să audă și așa le ei banii ușor.

*mâncarea – baza este carnea, friptura, sarmalele, nu au nimic mai special. Însă majoritatea grupurilor de străini ce ajung la Klara servesc și masa. Mama Klarei și surorile ei se ocupă de pregătitul bucatelor și servitul mesei, ea este povstitoarea. Turiștii străini sunt foarte încântați de bucatele oferite și de felul cum sunt primiți.

       Cei mai mulţi turişti vin din străinătate. Din Germania, Australia, Italia, Franţa. Doar vreo zece români au fost în vizită la ei în cei cinci ani de activitate. Mulţi dintre cei care ajung la familia Gabor se şi întorc. Cu unii au rămas chiar prieteni. Un oaspete din Irlanda vine în fiecare an. Ba chiar vrea să îşi cumpere şi o casă în sat.

Experiența noastră la familia Gabor s-a lăsat cu dans și muzică țigănească spre încântarea întregului grup.

6 tigania hoinariromani

viață și acordeoane

       Cuvântul gabor este, în Ardeal, sinonim cu rom, ţigan. Povestea acestui termen  duce povestea  în Evul Mediu în perioada în care Transilvania era condusă de Gabor Bethlen, principele  reformator care a modernizat ţara. Printre măsurile luate de acesta a fost şi acordarea de drepturi romilor, care în semn de recunoştinţă i-au luat numele.

        În România sunt mai multe grupuri de țigani: argintari, ursari, căldărari, fierari, florari, cocalari, spoitori, rudari, lăutari, geambași, mătăsari, vătrași.

1 tigania hoinariromani
Din această vizită m-am întors cu un bagaj important de informații și cu o experiență inedită pe care oricând aș repeta -o și la această familie dar și în alte grupuri de țigani.

octombrie 2017 -Georgeta.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *