Biserica Armenească din Dumbrăveni

 

         Printre comorile turistice ale județului Sibiu se regăsește și Biserica Armenească din Dumbrăveni, poate prea puțin vizitată de turiști.

         De curând i-am trecut pragul, nu pentru prima dată, am descoperit-o prin 2013 când am vizitat și Castelul Apafi de vis-a-vis, acum, din păcate închis și aproape de ruină. În acea vreme funcționa în castel un mic muzeu al istoriei  comunității  și o expoziție cinegetică.

        Dar să revin la Biserica Armenească, un monument impunător cu o istorie vastă în spate.

        A fost construită din banii donați de armenii stabiliți în această localitate. Construcția a început pe 22 iulie 1766 și a durat 17 ani. Interiorul bisericii împreună cu numeroasele altare a fost finalizat abia în 1791. Aceasta primind hramul Sfânta Elisabeta.

       Arhitectura se încadrează în stil baroc ecleziastic pur transilvănean, este din piatră de granit și din cărămidă. Lucrările au fost conduse de maeștrii constructori Chindea Francisc și Ibeslach Anton. Deasupra impunatoarei intrări în biserică se află inscripția următoare: “Lui Dumnezeu ți protectoarei sale Elisabeta a construit ginta armeană”.

Interiorul bisericii

         În urma cutremurului  din 1916 s-au produs multe stricăciuni în interior și crăpături în zidărie. Reparațiile au fost finalizate în 1924. Iar în 1927 o puternică furtună a dus la căderea turnului din dreapta și a luat si cea mai mare parte din acoperisul bisericii. Biserica rămânând și în zilele noastre doar cu un turn.

       La interior se găsesc șapte altare care sunt pictate în stil neoclasic italian. Altarul principal fiind închinat Sfintei Elisabeta.

       Altarele laterale, începând de la altarul principal spre dreapta sunt închinate Maicii Domnului, Sfântului Rosariu, Sfântului Ștefan-primul martir, Sfinților Părinții Ioachim și Ana, Sfintei Cruci și Maicii Îndurerate, Sfântului Grigorie Iluminatorul Armeniei și ultimul, Sfântului Iosif.

        În fiecare an pe 15 august, armeni din toată țara se strâng la Dumbrăveni, la hramul celei mai mari biserici armenești din România. Oameni din Bucureşti, Gheorgheni, Târgu Mureş, Bacău, Botoşani, Constanţa  “invadează” Dumbrăveniul pentru a participa la sărbătoarea întregii comunități.

       Si dacă tot am amintit de Botoșani… știai că acolo există cea mai veche biserică armenească din Europa?! Se țin slujbe de mai bine de 700 de ani… Datează dinainte de nașterea oficială a Moldovei, aproximativ 1350, conform descoperirilor arhelogice. Botoșaniul fiind un iarmaroc renumit din cele mai vechi timpuri, situânsu-se  la jumătatea drumului dintre Crimeea și Lemberg, mari centre comerciale. Dar voi dezvolta acest subiect într-un alt articol pe blog.

        Dumbrăveni- este  al doilea oraş dintre cele patru fondate de armeni în Transilvania. Iniţial, orăşelul, situat la 80 de kilometri de Sibiu, s-a numit Elisabetopolis, după Sfânta Elisabeta, cea al cărei nume îl poartă astăzi splendida catedrală armenească din centrul localităţii.

         Armenii au început să vină în Transilvania în jurul anului 1650, organizaţi în companii, adică bresle, şi tot atunci s-au aşezat şi în zona Dumbrăveniului. „În 1733, numărul populaţiei a permis ca delegaţia armeană plecată la mină să solicite declararea localităţii ca oraş armean. Iar în 1658 s-a produs prima căsătorie în cadrul Bisericii Armene din Dumbrăveni după cum a povestit ghidul Ioan Călinescu, preşedintele filialei Dumbrăveni a Uniunii Armenilor.

       Se pare că armenii veniți aici s-au stabilit pe domeniul contelui Mihail Apafi I, am pomenit mai sus de castelul acestuia.

       În 1800, în Dumbrăveni erau deja 3.000 de familii. În total, armenii au construit în Dumbrăveni şapte biserici, dintre care acum mai sunt trei.

       Localitatea Dumbrăvni administrată de coloniștii armeni, avea drept de judecată, drepturi autonome, își puteau alege preoții, primarii, aveau drept de târguri săptămânale și de trei târguri de țară. Au construit pod peste Târnava și au încasat vamă.

        Armenii în Transilvania – un document din 1281 al lui Ladislau IV pomenește de Terra Armenorum și de Monasterium Armenorum, care le-au aparținut armenilor. Cel mai important eveniment în existența armenilor din Transilvania este întemeierea, în anul 1700, a orașului Armenopolis (actualul Gherla), lângă satul Gherla. Armenii locuiau deja aici din 1672 și, cu aprobarea Împăratului Leopold I (1657-1705), au construit acest oraș armenesc plătind suma de 25.000 florini în schimbul permisiunii primite de la Viena. Orașul Armenopolis a fost ridicat pe pământurile cumpărate de armeni, proiectul fiind realizat de arhitectul Alexanian. Astfel, 3.000 de armeni s-au stabilit în acest important centru manufacturier din Transilvania. După care au venit la Dumbrăveni , așa cum am menționat ca fiind a doua localitae din Transilvania unde s-au așezat armenii. Dar nu te mai încarc cu multă istorie despre această comunitate. Apropo au o istorie fabuloasă, tumultosă și foarte interesantă,

        În anul de grație 2019 în Dumbrăveni mai există 4 familii ale urmașilor armeni.

       Biserica Armenească Sfânta Elisabeta din Dumbrăveni  este clasificată drept monument istoric categoria A și nu este părăsită, acolo au loc slujbe în fiecare duminică începând cu ora 15.00.

Imagini și text Georgeta, ianuarie 2019.

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.