Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sf. Andrei
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este denumită „Noaptea Strigoilor”.
STRIGOI = în mitologia românească: sufletele rele ale morților, despre care se crede că ar ieși noaptea din mormânt și s-ar transforma într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pentru a pricinui rele celor vii. Cei care credeau (cred ) în strigoi ungeau (ung) ușile și ferestrele, cu usturoi pisat, în ajunul Sf. Andrei.
În această noapte femeile devin un fel de protectoare ale familiei. Ele apără familia de strigoi, întorceau toate oalele din casă cu gura în jos sau aruncau prin gospodărie bucăți de pâine pentru ca strigoii să le mănânce și astfel nu pătrundeau în casă.
În noaptea Sfântului Andrei erau (sau mai sunt) practicate diverse ritualuri menite sa protejeze oameni, animalele și gospodăriile de spiritele rele. Tot de Sfântul Andrei se spune că este momentul propice pentru comunicare cu spiritele de dincolo.
– fetele mari (nemăritate – fecioare ) puteau să-și afle ursitul: așezau un fir de busuioc sfințit sub pernă, așteptând ca noaptea să-și viseze alesul.
– sau mergeau noaptea cu ochii închiși spre gard, numărau nouă pari și legau o ață, dimineața mergeau să vadă dacă parul era neted, atunci și ursitul avea să fie tânăr, dacă parul era cioturos, alesul urma să fie bătrân. 🙂
– în noaptea de Sfântul Andrei se spune că este bine să te uiți și pe cer, iar dacă luna este lună subțire și dacă îți pui o dorință uitându-te la ea, dorințele puse în acea noapte ți se vor îndeplini. 🙂
-un obicei practicat pe la sate era cel al furatului porților, la gospodăriile unde erau fete de măritat, băieții din sat, în această noapte veneau și furau porțile. Astfel că în dimineața de 1 decembrie, satele arătau destul de straniu, multe dintre case neavând porți, poarta fiind un simbol al bunăstării și delimitării spațiale, adică a instituirii într-un anumit spațiu a familiei respective. De precizat -porțile erau ascunse prin sat, ulterior căutate și găsite de către proprietari.
De exemplu cei din satele din sudul Moldovei au un alt obicei în preajma acestei sărbători, cel de a păzi usturoiul ca să nu fie furat de strigoi. Se adunau la casa cea mai mare din sat mai mulți tineri, fete și băieți necăsătoriți, tinerii stăteau toată noaptea la masă, mâncau și petreceau în veselie, fetele erau mereu atente ca nu cumva cineva să le fure usturoiul. Dacă usturoiul era furat cel păgubit avea ghinion. Dimineața înainte de a se despărți, fiecare fată își lua usturoiul și-l ducea la biserică, iar apoi acasă unde îl punea la icoane. Acest usturoi din noaptea Sf. Andrei, era bun „de dragoste”.
Un alt “truc” pe care îl fac fetele de măritat este cel de a face o turtă dintr-o lingură de făină de grâu, una de apă și una de sare, pe care o mănâncă înainte de culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă în somn ar putea fi viitorul soț. 🙂
Cum va fi vremea în anul ce urmează:
– sunt urcate 12 cepe sănătoase, în podul casei, aproximativ la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun, când se află rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică lunile ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolțit – luni favorabile recoltei.
-se pune grâu la încolțit pe farfurioare, pentru a estima semnele anului viitor. Astfel, în funcție de cât de frumos va crește grâul până la Anul Nou, așa vor prospera gospodării care l-au semănat. Al cui grâu va creste mai mare, acela va avea mai mult noroc și sănătate.
-se mai fac și alte observații meteorologice, dacă luna va fi plină și cerul senin, se zice că iarna va fi liniștită. Dacă luna va fi plină și cerul întunecat, peste iarnă vor fi zăpezi mari și grele.
Superstiții:
-pe 30 noiembrie nu se lucrează – pentru ca lupii să nu atace vitele și oile.
-în această zi nu se dă în dar sau împrumut nimic, ca să nu fii păgubit anul următor.
-se mai spune că în noaptea de sf. Andrei vorbesc toate animalele, dar cine ascultă ce spun, moare.
-la miezul nopții de Sfântul Andrei se deschid cerurile.
-în unele sate copiii taie mlădițe din meri, cireși sau vișini și le pun în apă ca să înverzească până la Sfântul Vasile, când fac din ele sorcove.
După sărbătoarea Sfântului Andrei copii încep să-și pregătească colindele și urăturile pentru Crăciun și Anul Nou, își pregătesc clopoțeii și alte obiecte tradiționale folosite la colindat ( tobe, buhai).
La mulți ani sănătoși tuturor celor care poartă numele Sf. Andrei!!
info: din Obiceiuri agrare în tradiția populară românească de Dumitru Pop.
