Schitul Măgarului – Mănăstirea Bujoreni

       

          În inima pădurii într-o frumoasă poiană se înalță un cochet lăcaș, Mănăstirea Bujoreni, un loc  unde găsești liniște și bucurie sufletească. 

         Împinși de curiozitatea de a cunoște locuri noi și de a asculta legende vechi legate de acest locuri, ne-am îndreptat pașii către acestă mănăstire. Legendele spun că acest lăcaș a fost construit datorită unui măgar. Am pornit și noi pe firul poveștilor până la locul cu pricina.  Ajunși aici am avut norocul și uimirea să fim abordați de preotul bisericii, un preot tânăr cu vorba blândă și bucuros să ne împărtășească din poveștile și legendele acestor locuri. În puține locuri  vizitate de noi și sunt câteva, am fost primiți cu atâta căldură și bucurie precum am fost întâmpinați de părintele Iacob.

          Să fim invitați în biserică să ni se povestească până la cel mai mic detaliu legendele mănăstirii, detalii  despre pictura interioară, explicații  amănunțite, invitație la masă, invitație să revenim la mănăstire, plus suveniruri și unde mai pui și liber la făcut fotografii. Minune la mănăstirea Bujoreni, cum să nu revii în asemenea locuri?!! Și cum să nu povestești despre ele.

        Să începem cu un fel de început pe care l-am reținut și noi…că legendele despre acest loc poate sunt “de când lumea și pământul…”

          Legendele pornesc de pe vremea lui Ștefan cel Mare, se spune că în apropiere sau chiar pe locul unde se afla astăzi mănăstirea Bujoreni a existat un alt lăcaș ce se numea Mănăstirea Recea atestată documentar 1444. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare în aceste loc s-au dat lupte grele împotriva turcilor în perioada 1474-1476 la Vaslui-Valea Albă care au dus la dispariția unor sate și implicit la dispariția mai multor lăcașuri de cult construite din piatră sau lemn, printre acestea fiind și mănăstirea Recea.

         La năvălirea dușmanilor peste plaiurile Moldovene, călugării de la schitul Recea au îngropat bunurile mănăstirii și au dus icoana Maicii Domnului ferecată în argint și făcătoare de minuni,  în pădure ascunzând-o în scorbura unui stejar, rămânând ascunsă timp de mai bine de 100 de ani fără ca cineva să mai știe de ea.

         O altă asemănare este că așa cum a văzut Daniil Sihastru luminițele care l-au decis pe Ștefan să aleagă altarul mănăstirii Putna, tot așa și la mănăstirea Bujoreni legendele spun că a fost construită după niște semne minune.

          Un oarecare mocan Ioan Brețcanu, mare crescător de oi, a poposit în pădurea boierului Bujoreanu, în apropiere de locul unde se află acum mănăstirea. Atestat documentar într-un hrisov din 1679.

…din legendă…

         Au venit mocanii de peste munți pe plaiurile Moldovei pe dealurile Bârladului și Vasluiului pentru pășunat și tomnat, aceștia își transportau  marfa spre târguri în desăgi pe măgari. Într-o zi după ce s-au întors din târg, osteniți ciobanii au uitat să lege măgarii. Unul din măgarii purtători de produse vândute la târg purta și punga cu bani în unul dintre desagii mocănești, aproximativ 3000 de galbeni.

         Seara după terminarea treburilor  mocanii au vrut să împartă veniturile, însă măgarul era de negăsit. Au pornit în căutarea lui împreună cu un pădurar, atunci mare le-a fost mirarea când în inima pădurii, lângă un falnic stejar, măgarul stătea în genunchi în fața a trei luminițe așezate în formă de cruce.

         Și-au dat seama că este o minune cerească și au decis ca pe acel loc, lângă acel copac și din el să se ridice un schit, trunchiul stejarului devenind Sfânta Masă  di altarul mănăstirii. Stăpânul acelor locuri era un boier pe nume Bujoreanu.

——legenda a fost prezentată de episcopul Ioan Antonovici, viețuitor al acelor vremuri——-

         Legenda spune că acel măgar făcea același lucru de trei ani în urmă, însă nimeni nu i-ar fi dat importanță. Ioan Brețcu  mocanul din legendă, a decis ca banii să fie folosiți pentru construirea schitului. Pădurarul Iftimie a continuat lucrările, după ce Brețcu a fost nevoit să se întoarcă peste munți. După ridicarea schitului pădurarul s-a călugărit luându-și numele de Pahomie.

         Deci primii fondatori au fost ciobanul Brețcu- transilvănean și pădurarul Iftimie, viitorul călugăr Pahomie. Aceștia au numit așezământul  SCHITUL MĂGARULUI 

        Actuala mănăstire a fost re- ctitorită în 1840 când s-a construit și biserica nouă cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Biserica este în stil moldovenesc, tip navă cu trei abside, din piatră și cărămidă.

—–din istorie—-

-în 1700 Ioan Sturza (unul din boierii care deținea pământurile din zonă la acea vreme) cedează partea sa de moșie lui Ioan Pallady, mai târziu intră sub autoritatea duhovnicească de la acea vreme  a lui  Ioanichie Konachi.

-1853, la mănăstire erau peste 20 de călugărițe.

-Ruxandra, căsătorită cu hatmanul Alecu Rosetti Roznovanu, dona în fiecare an mănăstirii câte 300 de galbeni, pe care Ioanichie îi încredința stareței mănăstirii pentru existența vieții monahale.

-după moartea lui Ioanichie, de existența și viața mănăstirii se ocupă unica moștenitoare Ruxandra Roznovanu până în anul 18-mănăstirea intră pe domeniul Casei Regale Zorleni, care diminuează personalul și trimite un preot să oficieze slujbe o dată pe lună și la sărbători mari.

-în 1886, Carol I era stăpânul pădurilor din preajma Bujoreniului,
-1918 vine cu reforma agrară, apoi comunismul nemilos ți viața mănăstirii Măgarului devine din ce în ce mai zbuciumată, cu timpul pustiită.

-în 1970-1980 este acoperită cu tablă de zinc-cu ajutorul credincioșilor din satele din jur, pentru a proteja pictura din 1930- nu este valoroasă ca tehnică ci ca expresivitate -se păstrează și astăzi o parte din pictura originală.

-după 1989 BOR a hotărât redeschiderea și înființarea mănăstirilor și schiturilor, așa s-a întâmplat și aici.

-din 1993 primește statutul de mănăstire de maici, acestea nefăcând față situației economice și cerințelor au cerut să trimită monahi,  că ei pot înfrunta mai ușor sărăcia și greutățile.

-Ioachim Vasluianul este stareț până în 2002, se ocupă de chilii, anexe și construiește un gard din piatră și electrificarea locașului.


         Cu aprobarea Prea Sfințitului Ioachim, monahul Euharist  Micu, în vârstă de 25 de ani, absolvent al  Academiei de  Studii Economice București, a fost hirotonit ieromonah pe seama mănăstirii Bujoreni – Episcopia Hușilor, și numit în funcția de stareț.

         S-au făcut eforturi de conservare a monumentului istoric, consolidându-se zidurile, tencuială nouă, s-a schimbat acoperișul, s-a refăcut și pictura interioară, a fost schimbată și pardoseala.

         În curtea mănăstirii a fost construit un aghiasmatar din lemn lucrat după modelul tradițiilor moldovenești din nordul Bucovinei.

Acum personalul mănăstirii este format din 26 monahi. 

După ce am ascultat legendele și istoria lăcașului  de la părintele Iacob și credeți-ne, ne-a povestit mult mai mult decât am scris noi aici, am ascultat și câteva indicații despre interiorul bisericii.

          Catapeteasma este din lemn de tei sculptat, icoanele sunt flancate cu coloane în spirală, iar pe aceștia sunt sculptați struguri și foi de viță. Ușile împărătești sunt bogate în sculpturi ce reprezintă flori și rinoceri.

         Pictura iconostasului se mai păstrează în câteva icoane, Mântuitorul pe tron, Adormirea Maicii Domnului, sf. Vasile, sf. Ioan Gură de aur pe ușile diaconești și sf. Ioanichie .

         Părintele ne-a explicat în detaliu o parte din pictura din biserică, ne-ar fi trebuit o zi întreagă pentru toate detaliile. Candelabrele sunt decorate cu ouă de struț pe care sunt pictați domnii Moldovei.

           Cel mai mult a pus accentul pe pictura de deasupra intrării, unde este reprezentat ciobanul care dăruiește biserica, simbolizând viața sa închinată lui Dumnezeu. Iar în partea dreaptă este reprezentată o scenă de la Judecată, sufletele bune iau forma unor porumbei și se înalță iar cei răi au o greutate care-i trage în jos. Măgarul care se închină la icoana Maicii Domnului, toate culorile și personajele au o semnificație.

          Am mai avut norocul să atingem și să ne închinăm la Sfintele Moaște  din Pustia Egiptului,  iar mirul din micuța sticluță are puteri vindecătoare. În vitrina cu sfintele moaște se mai găsesc bucăți de lemn din Stejarul Mamvri, Dudul lui Zaheu Vameșul, lemn din măslinii vechi de 2000 de ani din Grădina Ghetismani. Deși sfintele moaște miroseau diferit și foarte frumos, mirosul acestora nu se amestecă.

În biserică mai sunt și două cutii cu bucățele din moaștele celor 40 de sfinți.

         O altă surpriză plăcută a fost că am fost invitați să vedem și să fotografiem trunchiul de stejar de sub masa din altar.

          În prezent, în incinta mănăstirii se mai află în lucru o nouă biserică, un muzeu, o sală de conferinţe şi un atelier de icoane.  Din cauza numărului mare de credincioși  a fost nevoie construirea unei noi biserici.

          În muzeu vor fi expuse  diverse vestigii arheologice, descoperite în timpul lucrărilor de restaurare a vechiului edificiu monahal sau în împrejurimi, piese etnografice şi vechi obiecte de cult, care s-au mai păstrat.

-în 1935  primește numele de Mănăstirea Bujoreni- din simplul fapt că numele este mai uzual și  a fost dat după numele localității.

-hramul mănăstirii este Izvorul Tămăduirii și Adormirea Maicii Domnului.

Atât de cochet și îngrijit este tot așezământul încât nu ai crede că este locuit de monahi.

Și cum să nu revii în asemena locuri unde ospitalitatea este nelipsită !!

Nu se percepe niciun fel de taxă, nici de vizitare, nici taxă foto nici pentru pomelnice. Dacă vrei să faci o mică donație este binevenită.

  Localizare sau cum ajungi la mănăstirea Bujoreni

– din Bârlad spre Vaslui pe DN 24/ E 581, 5 km, dreapta în Simila –  DN 24 A 10,5 km, stânga în Popeni, pe DJ 284  A, 7 km, drum forestier.

Cum intri pe drumul forestier semnul credinței  te va ghida până la poarta mănăstirii.

-pe 18 august 2013 am ajuns la mănăstirea Bujoreni.

Share Button

Comments (8)

  1. Petrica

    Este un colt de rai, recomand cu caldura aceasta manastire cu calugari deosebiti pe cativa dintre dansii ii cunosc si de cate ori ii pot vedea imi aduc in suflet o mare bucurie. Cine isi doreste un moment de pace in inima va sfatuiesc il puteti afla aici.

    Reply
  2. Elena Damian

    Dupa ce vezi aceasta mănăstire , iti intra la suflet . Orice pelerin ajuns aici , este pus la masa si găsesti o vorbă buna . Călugării , impreuna cu Staretul Euharist , sunt primitori , muncesc foarte mult si se roaga foarte mult . Va recomand sa participati la slujba de la miezul noptii .

    Reply
  3. Grozavu Veronica

    Cum pot trimite niste bani la mănăstire?

    Reply
    1. HoinariRomani (Post author)

      Sunați la numărul următor (este de la mănăstire) și cereți informații.
      0745 143 597
      O zi frumoasă!

      Reply
  4. Dumitrița D.

    O oaza de liniste…de reculegere sufleteasca…cu preoti calugari deosebiti, monahi…etc.toti sunt ca niste furnici…nici nu spui ca este manastire de calugari…sa-i tina Dumnezeu in putere pe toti…Doamne ajuta!

    Reply
    1. HoinariRomani (Post author)

      Așa este.
      Și de astfel de locuri ni se face dor.

      Reply
  5. Nicoleta

    Binecuvântat locaş în inima pădurii, plasmuit cu sfânta şi dreapta credință spre sfințirea celor ce cu evlavie intră şi se roagă. DOAMNE AJUTĂ!

    Reply
  6. Gianina

    Frumos locas si frumos mod de promovare folosesc! Multumim pentru prezentare!

    Reply

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.